În timpul vizitei lor de lucru în România de săptămâna trecută, Jane Sargus și Maura Shelden, care conduc Congressional Office for International Leadership (COIL), o agenție a Congresului SUA, au acordat un interviu CaleaEuropeană.ro despre programul Open World, prin care aduc împreună, în America, actuali și viitori lideri din Europa de Est și construiesc o rețea de profesioniști pe tema “democrației bazate pe cunoaștere”. După aproape 25 de ani de existență și peste 30.000 de persoane din Europa de Est și din țările post-sovietice selectate, dintre care două treimi erau ruși înainte de începerea războiului din Ucraina, programul se schimbă cu un accent mai special în țări precum România, Polonia, Ungaria, Țările Baltice, Republica Moldova și în Balcanii de Vest, adaptându-și totodată abordarea privind ajutorarea Ucrainei.
“Să vezi posibilitatea de succes pentru România este pur și simplu emoționant și cred cu adevărat că România alege acest lucru, iar noi suntem aici pentru a ajuta. Așadar, sprijinim efortul României de a realiza ceea ce ea decide a fi un succes, și asta face agenția noastră. O facem și pentru că și Congresul vrea să ne vadă pe noi obținând succesul în același interval, din aceleași motive”, a declarat Jane Sargus, director executiv al COIL, adăugând totodată că sunt prezenți și pentru nevoile Republicii Moldova.
În ceea ce privește Ucraina, Maura Shelden, director executiv adjunct al COIL, a subliniat că programul lor s-a schimbat după anexarea Crimeei de către Rusia, în funcție de nevoile Ucrainei, menționând crearea unui minister al veteranilor, a unui cimitir național sau a unor delegații medicale, cum ar fi medicii de pe câmpul de luptă și medicii de reabilitare.
“Abia recent am început în România, Polonia și Ungaria. Timp de 23 de ani ne-am ocupat de țările post-sovietice, dar acum avem programe în Serbia, Kosovo, Macedonia de Nord, țările baltice. Acum, Congresul vrea ca noi să lucrăm în aceste țări de frontieră, nu doar pentru a sprijini Ucraina, ci pentru a sprijini țările de frontieră ale Ucrainei”, a conchis Jane Sargus.
CaleaEuropeană.ro: După mai bine de două decenii de la lansarea acestui program, aproape toate țările din Europa Centrală și de Est sunt membre NATO și UE. Altele încearcă să urmeze aceeași cale, în timp ce se luptă și ele pentru supraviețuire, și mă refer, bineînțeles, la Ucraina și Moldova. Ce am făcut bine în construirea de democrații și societăți rezistente în acest interval de timp și care credeți că sunt lecțiile învățate și nevoile de a face mai bine, din perspectiva programului dumneavoastră, desigur?
Jane Sargus: „Ne uităm la atitudinea fiecărei țări în ceea ce privește avansarea programului. Astfel, țara în care lucrăm este cea care decide asupra viitorului său. Programul nostru nu schimbă viitorul nimănui. Programul nostru oferă o oportunitate dacă dorești o schimbare, dacă ești acel lider emergent, dornic să se întâlnească, să crească, să de dezvolte, să stabilească contacte, parteneriate și o rețea”.
CaleaEuropeană.ro: Iar țări precum Ucraina și Moldova sunt țări care doresc să urmeze calea pe care au ales-o.
Janes Sargus: „Pe care au ales să o urmeze. Noi nu spunem Moldovei că trebuie să facă acest lucru. Noi doar oferim oportunități, pentru că odată ce programul s-a extins dincolo de Rusia, în toate statele post-sovietice, a rămas același lucru, o oportunitate de a vă oferi cum arată o guvernare responsabilă. Asta este într-adevăr pe scurt. Participați la programul nostru și vedeți cum funcționează legile și cum se fac legile. Nu noi decidem că acea țară va fi orientată spre vest, ci ei decid. În mod evident, ei sunt pe calea autodeterminării. Dar succesul programului nostru ar putea foarte bine să depindă de această atitudine. Și adevărul este că, cu foarte puține excepții, ne aflăm în țări care doresc schimbarea, care au o cohortă tot mai mare de tineri lideri care doresc schimbarea sau o cohortă tot mai mare de lideri care doresc să vadă o generație mai tânără care să vină, să meargă mai departe și să ajute la conducere în viitor. Acestea sunt decizii pe care o țară trebuie să le ia în cadrul unui program civic”.
Maura Shelden: „De aceea stăm în această cameră. Suntem aici pentru a asculta. Chiar acum ne ascultați pe noi, dar noi ne petrecem timpul ascultându-i pe români, estonieni, lituanieni și letoni. De aceea am venit. Și apoi, datorită acestui sistem de nominalizare, România și alte țări au posibilitatea de a-și găsi cei mai buni și mai străluciți oameni. Nu este treaba noastră să alegem. Este alegerea țării dumneavoastră”.
Janes Sargus: „Aceasta este versiunea americană a democrației”.
CaleaEuropeană.ro: România este membră atât a NATO, cât și a UE, are un parteneriat strategic cu Statele Unite și și-a ales calea. Una democratică, foarte clar. Și Republica Moldova și Ucraina vor să facă acest lucru. Aceste țări reprezintă un domeniu foarte bun al programului dumneavoastră și ajută la formarea mai multor lideri. Ce puteți spune despre planurile dumneavoastră față de România, în primul rând, dar și față de Republica Moldova, care este foarte importantă pentru România, și față de Ucraina, care luptă pentru libertatea sa?
Jane Sargus: „Am auzit din diverse surse că România încearcă să își consolideze capacitatea de a conduce țara spre o mai mare integrare în UE. Asta aud că își doresc liderii de aici. Am auzit asta de la ONG-uri, am auzit asta de la guvern și am auzit asta la ambasadă. Aceasta este o țară care nu are nicio problemă în a recunoaște de ce are nevoie și nici măcar nu are o problemă să o împărtășească, ceea ce cred că este primul pas pentru a-ți atinge cu adevărat obiectivele. Dacă nu încerci să îți ascunzi deficiențele, ca țară, înseamnă că încerci să te înțelegi cu ele și să creezi capacități sau să găsești succesul în vreun fel. În România există multe sectoare în care am putea lucra. Dacă aș avea toți banii din lume, ar fi incredibil, pentru că nu lipsesc lucrurile, delegațiile și tinerii care ar beneficia foarte mult. Vom face tot ce putem în orice condiții. Dar văd că sunt multe de făcut. Pentru mine, este o perspectivă foarte interesantă, pentru că toți ne dorim succesul. Să vezi posibilitatea de succes pentru România este pur și simplu emoționant și cred cu adevărat că România alege acest lucru, iar noi suntem acolo pentru a ajuta. Așadar, susținem efortul României de a atinge ceea ce se autodefinește a fi succesul, și asta face agenția noastră. O facem și pentru că și Congresul vrea să ne vadă obținând succesul în același interval și din aceleași motive.
Moldova este una dintre țările noastre de mai mulți ani. Suntem foarte apropiați de Moldova, vedem foarte mult ce are de făcut munca noastră. Moldova suferă foarte mult. Când am fost acolo în luna mai a anului trecut, exista o mare tensiune, nervozitate și teamă, evident, pentru că sunt atât de apropiați și probabil cred că ei sunt următorii. Am vorbit, am ascultat și am spus: de ce are nevoie Moldova, cum vă putem ajuta? Și nu este vorba doar de mici programe pentru societatea civilă sau ceva de genul acesta. Este vorba de un program mult mai puternic pentru a-i ajuta cu securitatea cibernetică, pentru a-i ajuta cu problemele de frontieră. Dar ascultăm, așa cum a spus Maura, ascultăm, ne spuneți de ce credeți că are nevoie țara dumneavoastră, iar noi vom sprijini acest lucru”.
