Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova (UPZM) avertizează că, dacă Guvernul va ceda presiunilor exercitate de comercianți și importatori, țara riscă să piardă ultimele două fabrici de zahăr, ceea ce ar însemna colapsul unei ramuri strategice pentru securitatea alimentară.

„Comercianții-importatori își apără marjele de profit și propriul câștig pe termen scurt, dar nu plătesc prețul real al distrugerii industriei naționale. Acest preț ar urma să fie achitat de mii de angajați rămași fără locuri de muncă, de fermierii rămași fără piață de desfacere și, în final, de consumatori, care se vor trezi dependenți de zahărul străin, adus la prețuri dictate de importatori”, a declarat Inga Pascal, director executiv al UPZM.

Datele oficiale arată că Republica Moldova își poate asigura integral consumul intern de 65.000–70.000 tone anual, producția și stocurile pentru 2025–2026 depășind 78.000 tone. În aceste condiții, organizația consideră importurile de zahăr drept „artificiale și nocive”.

UPZM subliniază că industria zahărului a beneficiat de investiții de peste 130 milioane de euro din partea unor companii mari europene și susține peste 3.000 de locuri de muncă. Închiderea fabricilor ar însemna pierderea capacității naționale de producție, dependență totală de importuri, reducerea veniturilor bugetare cu sute de milioane de lei și lovituri directe asupra fermierilor.

Organizația atrage atenția și asupra „concurenței neloiale” din partea Serbiei, unde producătorii beneficiază de subvenții directe, cel mai mic preț la gaz din Europa și costuri reduse pentru fertilizanți și energie, avantaje care permit exportul de zahăr la prețuri considerate „artificial scăzute”.

UPZM susține proiectul Guvernului de a introduce, pentru 200 de zile, o taxă de 75% pentru importurile de zahăr din Serbia care depășesc 1.000 de tone, măsură calificată drept temporară și necesară pentru restabilirea concurenței corecte.

„Dacă astăzi nu protejăm ceea ce am construit, mâine nu vom mai avea nimic de protejat. Moldova nu-și poate permite să-și distrugă propria industrie pentru câștigul rapid al unor comercianți-importatori”, a conchis conducerea Uniunii Producătorilor de Zahăr.

Guvernul propune o măsură provizorie prin care importurile de zahăr alb din Serbia, peste 1.000 de tone, să fie taxate cu 75% timp de 200 de zile. Scopul este protejarea producătorilor locali, dar măsura a stârnit critici.

Deși Moldova are stocuri suficiente pentru consum, prețurile interne sunt cele mai mari din regiune (0,92 euro/kg față de 0,75 în România și 0,56 în Ucraina). Experții avertizează că noua taxă ar putea ridica prețurile la 20–22 lei/kg și ar afecta atât consumatorii, cât și procesatorii.

Adrian Lipcan („Sugar Bridge” SRL) afirmă că proiectul contravine legislației naționale, normelor OMC și CEFTA și riscă să creeze un monopol intern. În ultimii ani, producătorii locali nu au acoperit necesarul și au importat peste 30.000 tone de zahăr, inclusiv din Serbia și UE.

Fără o analiză de impact și studii de piață, spun experții, există riscul pierderii credibilității Moldovei pe plan extern și al destabilizării pieței interne.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#comert #criza zahar #producatori zahar

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.