Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova (UPZM) avertizează că, dacă Guvernul va ceda presiunilor exercitate de comercianți și importatori, țara riscă să piardă ultimele două fabrici de zahăr, ceea ce ar însemna colapsul unei ramuri strategice pentru securitatea alimentară.

„Comercianții-importatori își apără marjele de profit și propriul câștig pe termen scurt, dar nu plătesc prețul real al distrugerii industriei naționale. Acest preț ar urma să fie achitat de mii de angajați rămași fără locuri de muncă, de fermierii rămași fără piață de desfacere și, în final, de consumatori, care se vor trezi dependenți de zahărul străin, adus la prețuri dictate de importatori”, a declarat Inga Pascal, director executiv al UPZM.

Datele oficiale arată că Republica Moldova își poate asigura integral consumul intern de 65.000–70.000 tone anual, producția și stocurile pentru 2025–2026 depășind 78.000 tone. În aceste condiții, organizația consideră importurile de zahăr drept „artificiale și nocive”.

UPZM subliniază că industria zahărului a beneficiat de investiții de peste 130 milioane de euro din partea unor companii mari europene și susține peste 3.000 de locuri de muncă. Închiderea fabricilor ar însemna pierderea capacității naționale de producție, dependență totală de importuri, reducerea veniturilor bugetare cu sute de milioane de lei și lovituri directe asupra fermierilor.

Organizația atrage atenția și asupra „concurenței neloiale” din partea Serbiei, unde producătorii beneficiază de subvenții directe, cel mai mic preț la gaz din Europa și costuri reduse pentru fertilizanți și energie, avantaje care permit exportul de zahăr la prețuri considerate „artificial scăzute”.

UPZM susține proiectul Guvernului de a introduce, pentru 200 de zile, o taxă de 75% pentru importurile de zahăr din Serbia care depășesc 1.000 de tone, măsură calificată drept temporară și necesară pentru restabilirea concurenței corecte.

„Dacă astăzi nu protejăm ceea ce am construit, mâine nu vom mai avea nimic de protejat. Moldova nu-și poate permite să-și distrugă propria industrie pentru câștigul rapid al unor comercianți-importatori”, a conchis conducerea Uniunii Producătorilor de Zahăr.

Guvernul propune o măsură provizorie prin care importurile de zahăr alb din Serbia, peste 1.000 de tone, să fie taxate cu 75% timp de 200 de zile. Scopul este protejarea producătorilor locali, dar măsura a stârnit critici.

Deși Moldova are stocuri suficiente pentru consum, prețurile interne sunt cele mai mari din regiune (0,92 euro/kg față de 0,75 în România și 0,56 în Ucraina). Experții avertizează că noua taxă ar putea ridica prețurile la 20–22 lei/kg și ar afecta atât consumatorii, cât și procesatorii.

Adrian Lipcan („Sugar Bridge” SRL) afirmă că proiectul contravine legislației naționale, normelor OMC și CEFTA și riscă să creeze un monopol intern. În ultimii ani, producătorii locali nu au acoperit necesarul și au importat peste 30.000 tone de zahăr, inclusiv din Serbia și UE.

Fără o analiză de impact și studii de piață, spun experții, există riscul pierderii credibilității Moldovei pe plan extern și al destabilizării pieței interne.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#comert #criza zahar #producatori zahar

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.