Industria de armament din Europa de Est produce arme, obuze de artilerie şi alte provizii militare într-un ritm nemaivăzut de la Războiul Rece, în timp ce guvernele din regiune conduc eforturile de a ajuta Ucraina în lupta sa împotriva Rusiei, relatează Reuters.

Aliaţii au furnizat Kievului arme şi echipamente militare de când Rusia şi-a invadat vecina pe 24 februarie, epuizându-şi propriile stocuri, pe parcurs. Statele Unite şi Marea Britanie au acordat cel mai mari ajutoare militare Ucrainei între 24 ianuarie şi 3 octombrie, arată un tracker al Institutului Kiel pentru Economia Mondială, Polonia fiind pe locul trei şi Republica Cehă pe locul nouă.

Încă îngrijorate de Rusia, stăpânul lor din epoca sovietică, unele ţări din fostul Pact de la Varşovia văd ajutorul pentru Ucraina ca o chestiune de securitate regională. Dar aproape o duzină de oficiali guvernamentali şi de companii şi analişti care au vorbit cu Reuters au spus că conflictul a prezentat şi noi oportunităţi pentru industria de armament din regiune.

”Ţinând cont de realităţile războiului în desfăşurare în Ucraina şi de atitudinea vizibilă a multor ţări care vizează creşterea cheltuielilor în domeniul bugetelor de apărare, există o şansă reală de a intra pe noi pieţe şi de a creşte veniturile din export în următorii ani”, a spus Sebastian Chwalek, CEO al PGZ din Polonia.

PGZ, deţinută de stat, controlează peste 50 de companii care produc arme şi muniţie, de la transportoare blindate la sisteme aeriene fără pilot, şi deţine participaţii în alte zeci. Acum, plănuieşte să investească până la 8 miliarde de zloţi (1,8 miliarde de dolari) în următorul deceniu, mai mult decât dublu obiectivul său de dinainte de război, a declarat Chwalek pentru Reuters.

Investiţiile includ noi facilităţi situate mai departe de graniţa cu aliatul Rusiei, Belarus, din motive de securitate, a spus el. Şi alţi producători cresc capacitatea de producţie şi se întrec pentru a angaja lucrători şi companii, potrivit unor oficiali guvernamentali din Polonia, Slovacia şi Republica Cehă. Imediat după atacul Rusiei, unele armate şi producători est-europeni au început să-şi golească depozitele de arme şi muniţii din epoca sovietică cu care ucrainenii erau familiarizaţi, în timp ce Kievul aştepta echipamente standard NATO din Occident.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe măsură ce aceste stocuri s-au redus, producătorii de arme au intensificat producţia atât de echipamente mai vechi, cât şi de cele moderne, pentru a menţine aprovizionarea. Fluxul de arme a ajutat Ucraina să respingă forţele ruse şi să recupereze porţiuni de teritoriu.

Chwalek a spus că PGZ va produce acum 1.000 de sisteme portabile de apărare antiaeriană Manpad Piorun în 2023 – nu toate pentru Ucraina – comparativ cu 600 în 2022 şi 300 până la 350 în anii precedenţi. Compania, despre care el a spus că a livrat şi sisteme de artilerie şi mortar, obuziere, veste antiglonţ, arme de calibru mic şi muniţie, este probabil să depăşească ţinta de venituri dinainte de război pentru 2022, de 6,74 miliarde de zloţi.

Industria de armament din Europa de Est datează din secolul al XIX-lea, când cehul Emil Skoda a început să producă arme pentru Imperiul Austro-Ungar. În timpul comunismului, fabricile uriaşe din Cehoslovacia, cel de-al doilea mare producător de arme al Pactului de la Varşovia, Polonia şi în alte părţi din regiune, au menţinut oamenii angajaţi, fabricând arme pentru conflictele din Războiul Rece, pe care Moscova le-a alimentat în întreaga lume.

”Republica Cehă a fost una dintre puterile exportatorilor de arme şi avem personalul, baza materială şi liniile de producţie necesare pentru a creşte capacitatea. Aceasta este o şansă mare pentru cehi de a creşte ceea ce avem nevoie, după ce le-au oferit ucrainenilor vechile stocuri din epoca sovietică. Acest lucru poate arăta altor ţări că putem fi un partener de încredere în industria armelor”, a declarat ambasadorul său la NATO, Jakub Landovski.

Aceştia au spus că Ucraina a achiziţionat arme şi echipamente prin donaţii de la guverne şi prin contracte comerciale directe între Kiev şi producători.

”Ţările din Europa de Est susţin Ucraina în mod substanţial. În acelaşi timp, este o oportunitate pentru ei de a-şi construi industria de producţie militară”, a spus Christoph Trebesch, profesor la Institutul Kiev.

Ucraina a primit aproape 50 de miliarde de coroane (2,1 miliarde de dolari) de arme şi echipamente de la companii cehe, din care aproximativ 95% au fost livrări comerciale, a declarat adjunctul ministrului ceh al Apărării, Tomas Kopecny.

Exporturile de arme cehe din acest an vor fi cele mai mari din 1989, a spus el, multe companii din sector adăugând locuri de muncă şi capacitate.

„Pentru industria de apărare cehă, conflictul din Ucraina şi asistenţa pe care o oferă este în mod clar un impuls pe care nu l-am văzut în ultimii 30 de ani”, a spus Kopecny.

Vânzările de echipamente de apărare au ajutat Czechoslovak Group, care deţine companii precum Excalibur Army, Tatra Trucks şi Tatra Defence, să-şi dubleze veniturile din primul semestru faţă de un an mai devreme, până la 13,8 miliarde de coroane.

Compania creşte producţia atât de cartuşe NATO de 155 mm, cât şi de calibru estic de 152 mm şi renovează vehicule de luptă de infanterie şi tancuri T-72 din era sovietică, a declarat purtătorul de cuvânt Andrej Cirtek pentru Reuters.

#armament #productie militara #raboi

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.