Industria de armament din Europa de Est produce arme, obuze de artilerie şi alte provizii militare într-un ritm nemaivăzut de la Războiul Rece, în timp ce guvernele din regiune conduc eforturile de a ajuta Ucraina în lupta sa împotriva Rusiei, relatează Reuters.

Aliaţii au furnizat Kievului arme şi echipamente militare de când Rusia şi-a invadat vecina pe 24 februarie, epuizându-şi propriile stocuri, pe parcurs. Statele Unite şi Marea Britanie au acordat cel mai mari ajutoare militare Ucrainei între 24 ianuarie şi 3 octombrie, arată un tracker al Institutului Kiel pentru Economia Mondială, Polonia fiind pe locul trei şi Republica Cehă pe locul nouă.

Încă îngrijorate de Rusia, stăpânul lor din epoca sovietică, unele ţări din fostul Pact de la Varşovia văd ajutorul pentru Ucraina ca o chestiune de securitate regională. Dar aproape o duzină de oficiali guvernamentali şi de companii şi analişti care au vorbit cu Reuters au spus că conflictul a prezentat şi noi oportunităţi pentru industria de armament din regiune.

”Ţinând cont de realităţile războiului în desfăşurare în Ucraina şi de atitudinea vizibilă a multor ţări care vizează creşterea cheltuielilor în domeniul bugetelor de apărare, există o şansă reală de a intra pe noi pieţe şi de a creşte veniturile din export în următorii ani”, a spus Sebastian Chwalek, CEO al PGZ din Polonia.

PGZ, deţinută de stat, controlează peste 50 de companii care produc arme şi muniţie, de la transportoare blindate la sisteme aeriene fără pilot, şi deţine participaţii în alte zeci. Acum, plănuieşte să investească până la 8 miliarde de zloţi (1,8 miliarde de dolari) în următorul deceniu, mai mult decât dublu obiectivul său de dinainte de război, a declarat Chwalek pentru Reuters.

Investiţiile includ noi facilităţi situate mai departe de graniţa cu aliatul Rusiei, Belarus, din motive de securitate, a spus el. Şi alţi producători cresc capacitatea de producţie şi se întrec pentru a angaja lucrători şi companii, potrivit unor oficiali guvernamentali din Polonia, Slovacia şi Republica Cehă. Imediat după atacul Rusiei, unele armate şi producători est-europeni au început să-şi golească depozitele de arme şi muniţii din epoca sovietică cu care ucrainenii erau familiarizaţi, în timp ce Kievul aştepta echipamente standard NATO din Occident.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe măsură ce aceste stocuri s-au redus, producătorii de arme au intensificat producţia atât de echipamente mai vechi, cât şi de cele moderne, pentru a menţine aprovizionarea. Fluxul de arme a ajutat Ucraina să respingă forţele ruse şi să recupereze porţiuni de teritoriu.

Chwalek a spus că PGZ va produce acum 1.000 de sisteme portabile de apărare antiaeriană Manpad Piorun în 2023 – nu toate pentru Ucraina – comparativ cu 600 în 2022 şi 300 până la 350 în anii precedenţi. Compania, despre care el a spus că a livrat şi sisteme de artilerie şi mortar, obuziere, veste antiglonţ, arme de calibru mic şi muniţie, este probabil să depăşească ţinta de venituri dinainte de război pentru 2022, de 6,74 miliarde de zloţi.

Industria de armament din Europa de Est datează din secolul al XIX-lea, când cehul Emil Skoda a început să producă arme pentru Imperiul Austro-Ungar. În timpul comunismului, fabricile uriaşe din Cehoslovacia, cel de-al doilea mare producător de arme al Pactului de la Varşovia, Polonia şi în alte părţi din regiune, au menţinut oamenii angajaţi, fabricând arme pentru conflictele din Războiul Rece, pe care Moscova le-a alimentat în întreaga lume.

”Republica Cehă a fost una dintre puterile exportatorilor de arme şi avem personalul, baza materială şi liniile de producţie necesare pentru a creşte capacitatea. Aceasta este o şansă mare pentru cehi de a creşte ceea ce avem nevoie, după ce le-au oferit ucrainenilor vechile stocuri din epoca sovietică. Acest lucru poate arăta altor ţări că putem fi un partener de încredere în industria armelor”, a declarat ambasadorul său la NATO, Jakub Landovski.

Aceştia au spus că Ucraina a achiziţionat arme şi echipamente prin donaţii de la guverne şi prin contracte comerciale directe între Kiev şi producători.

”Ţările din Europa de Est susţin Ucraina în mod substanţial. În acelaşi timp, este o oportunitate pentru ei de a-şi construi industria de producţie militară”, a spus Christoph Trebesch, profesor la Institutul Kiev.

Ucraina a primit aproape 50 de miliarde de coroane (2,1 miliarde de dolari) de arme şi echipamente de la companii cehe, din care aproximativ 95% au fost livrări comerciale, a declarat adjunctul ministrului ceh al Apărării, Tomas Kopecny.

Exporturile de arme cehe din acest an vor fi cele mai mari din 1989, a spus el, multe companii din sector adăugând locuri de muncă şi capacitate.

„Pentru industria de apărare cehă, conflictul din Ucraina şi asistenţa pe care o oferă este în mod clar un impuls pe care nu l-am văzut în ultimii 30 de ani”, a spus Kopecny.

Vânzările de echipamente de apărare au ajutat Czechoslovak Group, care deţine companii precum Excalibur Army, Tatra Trucks şi Tatra Defence, să-şi dubleze veniturile din primul semestru faţă de un an mai devreme, până la 13,8 miliarde de coroane.

Compania creşte producţia atât de cartuşe NATO de 155 mm, cât şi de calibru estic de 152 mm şi renovează vehicule de luptă de infanterie şi tancuri T-72 din era sovietică, a declarat purtătorul de cuvânt Andrej Cirtek pentru Reuters.

#armament #productie militara #raboi

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.