Procuratura Anticorupție nu se va autosesiza pe cazul scurgerilor de informații apărute în spațiul public. Șefa instituției spune că procurorii sunt ocupați cu cazuri de corupție și nu-și vor lăsa activitățile pentru a citi zeci de mii de mesaje autenticitatea cărora nu este demonstrată. Veronica Dragalin spune că instituția se va sesiza pe subiectul pretinselor discuții ale demnitarilor, doar dacă persoane vizate vor depune plângeri în acest sens.

Veronica Dragalin spune că un site web unde sunt plasate discuții asupra cărora planează suspiciuni că ar aparține unor persoane publice nu reprezintă un argument pentru a începe o investigație, informează ipn.md.

„Scurgerile de informații chiar dacă sunt de pe conturile unor oameni privați sau ale oamenilor din funcții importante, reprezintă un lucru ilegal. Așa document cum este pagina web care publică informații nu are calitate de probă, pentru că noi nu putem verifica dacă e autentică sau nu. Dacă nu știm cine a creat pagina web, cum apar mesajele acolo, cine poate adăuga sau șterge mesaje, asta nu este o probă. Nu înseamnă că fiecare cuvânt scris pe această pagină, e fapt care a avut loc”, a spus Veronica Dragalinîn cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

Potrivit șefei Procuraturii Anticorupție așa-zisul episod „culiok”, în baza căruia ex-președintelui Igor Dodon i-a fost inițiat un dosar, este total diferit de cazul scurgerilor de informații.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Veronica Dragalin spune că o conversație sub formă de text poate fi ușor trucată, lucru aproape imposibil în cazul imaginilor video.

„Pentru mine cazul imaginilor cu sacoșa nu este similar cu cazul scurgerilor de informații. Să manipulezi o pagină web unde nu avem nicio dovadă că acolo sunt discuții reale și un video, sunt lucruri diferite. Chiar cu cele mai bune tehnologii nu poți truca un video, nu poți truca vocea, fața. Când vedem un video, toți își dau seama dacă este adevărat sau nu. După lege noi suntem obligați să răspundem la sesizări sau plângerile pe care le primim. Pe pagina web au apărut zeci de mii de mesaje, nu știu dacă cetățenii ar vrea ca procurorii să se oprească să lucreze la cazuri concrete de corupție și să înceapă a citi zeci de mii de mesaje despre care nu știm dacă sunt adevărate sau nu. Dacă sunt cetățeni vizați în aceste mesaje și vor să ne sesizeze, îi rog să facă acest lucru. Procuratura Anticorupție nu-și va lua timp să citească zeci de mii de mesaje, ca să vedem ce-i acolo. Noi avem sesizări concrete, plângeri concrete”, a spus șefa Procuraturii Anticorupție.

În spațiul public au apărut discuții care ar fi fost preluate de pe conturile de Telegram ale ministrului Justiției, Sergiu Litvinenco, ministrului de Interne, Ana Revenco, ministrului Economiei, Dumitru Alaiba, consilierului prezidențial, Dorin Recean și ex-deputatului PLDM, Vadim Pistrinciuc. Unii dintre cei vizați au confirmat parțial autenticitatea conversațiilor.

#Dragalin #informatii #Procuratura #Telegram

Securitatea energetică a Republicii Moldova nu poate fi asigurată fără cooperarea cu statele vecine, România și Ucraina. Ministrul energiei, Dorin Junghietu, a menționat că experiența ultimilor ani a demonstrat importanța colaborării regionale, atât pentru diversificarea surselor de aprovizionare, cât și pentru dezvoltarea unui sistem energetic competitiv. Declarațiile au fost făcute la cea de-a cincea ediție a conferinței „Energy Transition Agenda”, transmite IPN.

Ministrul a subliniat că tranziția energetică nu se oprește la frontierele naționale, iar dezvoltarea interconexiunilor cu țările vecine este esențială pentru consolidarea securității energetice. Potrivit acestuia, o piață regională mai bine conectată va oferi Republicii Moldova mai multe opțiuni de aprovizionare cu energie.

Totodată, oficialul a precizat că autoritățile își propun să cupleze piața națională de energie electrică cu cea europeană până în 2028. Acest obiectiv ar urma să faciliteze accesul la o piață mai mare și să contribuie la diversificarea posibilităților de aprovizionare.

În același timp, președinta Consiliului de administrație al Moldelectrica, Corina Popescu, a declarat că dezvoltarea rețelelor electrice trebuie însoțită de soluții de stocare și de producere a energiei regenerabile. Potrivit acesteia, bateriile nu sunt suficiente de unele singure, fiind necesară dezvoltarea centralelor hibride, care combină producerea energiei cu stocarea acesteia.

La rândul său, directorul general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, Alexei Taran, a precizat că în acest sens instituția a modificat modul de aprobare a investițiilor pentru a susține viabilitatea economică a operatorilor de sistem. Astfel, ANRE permite recunoașterea investițiilor în scopuri tarifare pe etape, facilitând realizarea treptată a proiectelor de dezvoltare a infrastructurii energetice.

În acest an, conferința de la Chișinău este axată atât pe proiectele naționale, cât și internaționale, îmbinând experiența specialiștilor naționali cu cea a experților din statele vecine. Participanții discută despre colaborarea energetică dintre țările din regiune, dezvoltarea rețelelor electrice, interconectarea lor și protejarea sistemului energetic împotriva atacurilor cibernetice.