Procuratura Anticorupție nu se va autosesiza pe cazul scurgerilor de informații apărute în spațiul public. Șefa instituției spune că procurorii sunt ocupați cu cazuri de corupție și nu-și vor lăsa activitățile pentru a citi zeci de mii de mesaje autenticitatea cărora nu este demonstrată. Veronica Dragalin spune că instituția se va sesiza pe subiectul pretinselor discuții ale demnitarilor, doar dacă persoane vizate vor depune plângeri în acest sens.

Veronica Dragalin spune că un site web unde sunt plasate discuții asupra cărora planează suspiciuni că ar aparține unor persoane publice nu reprezintă un argument pentru a începe o investigație, informează ipn.md.

„Scurgerile de informații chiar dacă sunt de pe conturile unor oameni privați sau ale oamenilor din funcții importante, reprezintă un lucru ilegal. Așa document cum este pagina web care publică informații nu are calitate de probă, pentru că noi nu putem verifica dacă e autentică sau nu. Dacă nu știm cine a creat pagina web, cum apar mesajele acolo, cine poate adăuga sau șterge mesaje, asta nu este o probă. Nu înseamnă că fiecare cuvânt scris pe această pagină, e fapt care a avut loc”, a spus Veronica Dragalinîn cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

Potrivit șefei Procuraturii Anticorupție așa-zisul episod „culiok”, în baza căruia ex-președintelui Igor Dodon i-a fost inițiat un dosar, este total diferit de cazul scurgerilor de informații.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Veronica Dragalin spune că o conversație sub formă de text poate fi ușor trucată, lucru aproape imposibil în cazul imaginilor video.

„Pentru mine cazul imaginilor cu sacoșa nu este similar cu cazul scurgerilor de informații. Să manipulezi o pagină web unde nu avem nicio dovadă că acolo sunt discuții reale și un video, sunt lucruri diferite. Chiar cu cele mai bune tehnologii nu poți truca un video, nu poți truca vocea, fața. Când vedem un video, toți își dau seama dacă este adevărat sau nu. După lege noi suntem obligați să răspundem la sesizări sau plângerile pe care le primim. Pe pagina web au apărut zeci de mii de mesaje, nu știu dacă cetățenii ar vrea ca procurorii să se oprească să lucreze la cazuri concrete de corupție și să înceapă a citi zeci de mii de mesaje despre care nu știm dacă sunt adevărate sau nu. Dacă sunt cetățeni vizați în aceste mesaje și vor să ne sesizeze, îi rog să facă acest lucru. Procuratura Anticorupție nu-și va lua timp să citească zeci de mii de mesaje, ca să vedem ce-i acolo. Noi avem sesizări concrete, plângeri concrete”, a spus șefa Procuraturii Anticorupție.

În spațiul public au apărut discuții care ar fi fost preluate de pe conturile de Telegram ale ministrului Justiției, Sergiu Litvinenco, ministrului de Interne, Ana Revenco, ministrului Economiei, Dumitru Alaiba, consilierului prezidențial, Dorin Recean și ex-deputatului PLDM, Vadim Pistrinciuc. Unii dintre cei vizați au confirmat parțial autenticitatea conversațiilor.

#Dragalin #informatii #Procuratura #Telegram

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.