Producția de divin în Moldova a înregistrat o creștere semnificativă în ultimii trei ani. Dacă în 2023 s-au produs peste 1 milion de litri, în 2025 volumul a depășit 9 milioane de litri. Anul trecut, peste 2 milioane de litri au fost exportați, principale piețe fiind Ucraina, Belarus și Franța, transmite IPN.

Potrivit Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor în 2023, în Moldova au fost produse aproximativ 1,4 milioane de litri de divin, iar în 2024 producția a depășit 5,3 milioane de litri. Anul trecut, volumul a ajuns la 9,4 milioane de litri.

Instituția explică faptul că această evoluție poate fi influențată de mai mulți factori, precum condițiile climatice, capacitățile de producție, politica fiscală în domeniul accizelor și preferințele consumatorilor.

Serviciului Fiscal de Stat menționează că, între 2022 și 2025, încasările la bugetul de stat din vânzările băuturilor spirtoase produse în Moldova, precum rachiul, lichiorul, divinul și altele, au depășit 1,16 miliarde de lei. Cel mai mare aport a venit în 2023, când statul a înregistrat aproximativ 312 milioane de lei din aceste vânzări.

Totodată, Serviciului Vamal a precizat că exporturile de divin în perioada anilor 2022-2025 au depășit 9 milioane de litri de alcool pur. Cele mai mari cantități au fost înregistrate în 2023, când au fost exportate 2,97 milioane de litri. Anul trecut, exporturile au ajuns la 2,30 milioane de litri, iar până la mijlocul lunii februarie a acestui an, cantitatea trimisă la export a fost de 197 de mii de litri.

Divinul moldovenesc este prezent pe mai multe piețe internaționale. Printre principalele destinații se numără Ucraina, Belarus, Franța, Rusia, Estonia, România și Statele Unite ale Americii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#productie #creștere #divin #export

Ministerul Infrastructurii propune un pachet amplu de modificări legislative care înăsprește drastic regulile din domeniul urbanismului și construcțiilor, inclusiv prin introducerea demolării obligatorii pentru construcțiile neautorizate și prin extinderea puterilor Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică.

Proiectul de lege privind „consolidarea cadrului normativ în domeniul urbanismului și construcțiilor” prevede că instanțele de judecată vor putea dispune demolarea totală sau parțială a construcțiilor ridicate ilegal, inclusiv în cazurile în care dosarele penale sunt clasate sau termenul de prescripție a expirat, transmite Bani.md.

Documentul introduce în Codul penal un nou articol dedicat demolării construcțiilor neautorizate, care va permite desfacerea forțată a elementelor construite ilegal și readucerea terenului la starea inițială. Costurile urmează să fie suportate de persoana responsabilă de încălcare.

Una dintre cele mai importante modificări vizează dezvoltatorii imobiliari. Proiectul stabilește că pentru blocurile locative, hoteluri și clădirile administrative cu cinci etaje sau mai mult, Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică va trebui să emită obligatoriu o concluzie privind respectarea normelor urbanistice înainte de emiterea autorizației de construire.

În același timp, autoritățile propun ca actele de sistare a lucrărilor ilegale emise de Inspectoratul pentru Supraveghere Tehnică sau de Agenția de Inspectare a Monumentelor să nu mai poată fi suspendate în instanță până la soluționarea definitivă a dosarului.

Proiectul introduce și un mecanism public de „stigmatizare” a construcțiilor problematice. Mai exact, încălcările urbanistice grave vor fi notate în Registrul bunurilor imobile, iar cumpărătorii vor trebui informați oficial că imobilul poate fi pasibil demolării. Contractele de vânzare încheiate fără această informare ar urma să fie considerate nule de drept.

O altă prevedere sensibilă se referă la aeroporturi. Documentul interzice fără aviz special amplasarea construcțiilor și a instalațiilor mai înalte de 45 de metri pe o rază de 15 kilometri de la aeroporturile certificate, inclusiv utilizarea macaralelor și instalarea turbinelor eoliene.

Proiectul mai prevede că toate actele aferente urbanismului și construcțiilor vor trebui prezentate obligatoriu în limba română sau bilingv, iar lipsa documentației urbanistice ar putea duce la nulitatea actelor permisive.

Totodată, Ministerul Infrastructurii încearcă să legalizeze și o parte din construcțiile vechi ridicate înainte de adoptarea legislației moderne în domeniu. Proprietarii caselor construite înainte de anii 1996 vor putea solicita înregistrarea acestora inclusiv în baza unui certificat de legalitate emis de autoritățile locale.