Sindicatul piloţilor de la Lufthansa a declanşat luni o nouă grevă care a dus la anularea a sute de zboruri şi a afectat zeci de mii de pasageri, în timp ce un alt sindicat, care reprezintă personalul de cabină, a anunţat o nouă grevă de două zile mai târziu în această săptămână, transmite adevărul.ro.

Sindicatul piloţilor Vereinigung Cockpit le-a cerut membrilor săi de la brandul principal Lufthansa şi de la filiala regională Cityline să oprească lucrul luni şi marţi. Greva vine după o altă acţiune similară organizată săptămâna trecută şi pe fondul unui conflict de muncă privind schema de pensii a piloţilor.

Sindicatul cere companiei aeriene să îşi majoreze de peste două ori contribuţiile la fondul de pensii pentru piloţi, cerere respinsă până acum de companie.

La aeroportul din Frankfurt, cel mai mare hub aerian din Germania, au fost anulate aproximativ 570 de decolări şi aterizări, majoritatea aparţinând Lufthansa. Peste 50.000 de pasageri au fost afectaţi.

Aeroportul din München a raportat aproximativ 720 de anulări de zboruri în decurs de două zile, majoritatea fiind curse operate de Lufthansa sau conexiuni ale companiei.

Lufthansa nu a publicat un număr total de zboruri anulate, dar a precizat că aproximativ două treimi dintre zborurile pe distanţe scurte şi medii şi jumătate dintre zborurile pe distanţe lungi au fost anulate.

Filiala low-cost Eurowings a anunţat că va opera aproximativ 300 de zboruri, echivalentul a circa 60% din programul său normal.

În paralel, sindicatul care reprezintă însoţitorii de bord ai Lufthansa a cerut o grevă de două zile mai târziu în această săptămână, ceea ce ar putea duce la noi perturbări în transportul aerian european.

Precizăm că, sute de zboruri din Germania, inclusiv curse de întoarcere din vacanța de Paște, au fost anulate după ce însoțitorii de zbor ai companiei Lufthansa au intrat în grevă începând în data de 10 aprilie.

Grevă la cea mai mare companie aeriană din Germania: sute de zboruri anulate chiar de Paști

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Germania #greva #Lufthansa #zboruri anulate

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.