Sindicaliștii din domeniul educației se declară nemulțumiți de intenția Guvernului de a menține și în anul viitor valoarea de referință pentru salarizare la nivelul de 2 500 de lei, în condițiile în care prognozele arată o inflație de 7-9%. Federația Sindicală a Educației și Științei (FSES) avertizează că această decizie pune presiune pe veniturile angajaților și riscă să afecteze stabilitatea sistemului de învățământ, scrie IPN.

În cadrul unei conferințe de presă, reprezentanții FSES au declarat că această decizie va duce la diminuarea reală a salariilor cadrelor didactice și la accentuarea decalajului față de salariul mediu pe economie. Potrivit lor, neajustarea veniturilor la rata inflației va accelera exodul profesorilor din sistem și va influența negativ calitatea procesului educațional.

Federația a amintit că anterior a solicitat autorităților majorarea valorii de referință la 3 000 de lei, însă propunerea nu a fost acceptată.

Președintele FSES, Ghenadie Donos, a declarat că această măsură contrazice angajamentele asumate anterior privind creșterea atractivității profesiei didactice. El a menționat că promisiunile politice nu pot suplini „subfinanțarea cronică” și a subliniat că dascălii cer doar un venit echitabil.

„Această decizie descurajează profesia didactică, alimentează arderea profesională și exodul din sistem, subminând calitatea și stabilitatea educației publice”, a afirmat Donos.

Potrivit profesorilor din toate nivelurile educaționale, situația este critică. Normele didactice sunt mari, responsabilitățile crescute, iar veniturile – insuficiente. Personalul nedidactic primește salarii de 5 000-6 000 de lei, iar tinerii profesori spun că nu pot trăi decent cu aproape 8 000 de lei net, chiar și după câțiva ani de activitate.

În acest context, FSES a lansat o petiție semnată de mii de angajați din educație și a transmis solicitări oficiale către Guvern și Parlament. Sindicaliștii cer ajustarea valorii de referință, majorări salariale proporționale cu inflația și un mecanism clar de indexare. Ei anunță acțiuni de revendicare pe toată perioada dezbaterilor asupra bugetului în Parlament.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#buget #profesori #salarii

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat luni, 17 august curent, că forțele armatei sale vor continua și în luna septembrie atacurile cu rază lungă de acțiune în profunzimea teritoriului Rusiei, care a suferit pagube economice importante în ultimele săptămâni, informează hotnews.ro.

În cadrul unei întâlniri a lui Zelenski cu înaltul comandament militar a fost analizată situația în mai multe sectoare ale frontului, dar și evoluția operațiunilor pe distanțe lungi în prima jumătate a lunii august și măsurile pentru viitoarele atacuri împotriva teritoriului rus.

„Am reafirmat prioritățile atacurilor în adâncime pentru săptămânile următoare și pentru septembrie. Pierderile confirmate suferite de Rusia demonstrează că strategia noastră de atacuri pe distanțe lungi este pe drumul cel bun”, a scris președintele ucrainean, într-un mesaj publicat pe Telegram, potrivit Agerpres.

Volodimir Zelenski a lansat pe 25 iunie o campanie intensă de atacuri în adâncimea teritoriului Rusiei care trebuia să dureze 40 de zile, dar a continuat mai mult timp.

În ultimele săptămâni, forțele ucrainene au lovit cu drone baze navale rusești și instalații de gaze și petrol aflate la sute de kilometri distanță de linia frontului, printre alte obiective prin care Kremlinul își finanțează războiul, pentru a slăbi mașina de război rusă, dar și economia în general, inclusiv atacuri asupra depozitelor gigantului de comerț electronic Wildberries.

Rusia a ripostat cu atacuri masive cu rachete balistice, greu de interceptat, împotriva Kievului și a infrastructurii portuare a Ucrainei de la mările Azov și Neagră.

În acest context, numărul victimelor civile de ambele părți a crescut considerabil în ultimele săptămâni.

Conform informațiilor furnizate săptămâna trecută de autoritățile ruse, în luna iulie s-ar fi înregistrat cel puțin 201 de civili morți în Rusia, deși Ucraina este în continuare cea care suferă cel mai mult de pe urma atacurilor masive sângeroase ale armatei ruse.

Pe teritoriul aflat sub controlul Ucrainei au fost uciși cel puțin 437 de civili luna trecută, cifră care nu include victimele din regiunile ocupate, conform informațiilor publicate săptămâna trecută de ONU.

La rândul său, proiectul independent rus Conflict Intelligence Team (CIT) a estimat la 634 numărul victimelor civile din ambele țări în luna iulie.