Japonia urmează să introducă o săptămână de lucru de patru zile pentru angajații guvernamentali din Tokyo. Este cel mai recent efort pentru a ajuta mamele care lucrează și pentru a crește ratele de fertilitate care au scăzut din nou la cifre record, informează CNN.

Guvernul Metropolitan din Tokyo spune că noua măsură, care se va aplica din aprilie, va acorda angajaților trei zile libere în fiecare săptămână. Acesta a anunțat separat o altă măsură care le va permite părinților cu copii din primul an de studiu până la al treilea în școlile primare să renunțe la o parte din salariu în schimbul unui program mai scurt.

„Vom revizui stilurile de lucru cu flexibilitate, asigurându-ne că nimeni nu trebuie să renunțe la carieră din cauza unor evenimente de viață, cum ar fi nașterea sau îngrijirea copilului”, a declarat guvernatorul Tokyo Yuriko Koike.

Rata fertilității din Japonia, care este într-o scădere abruptă de mulți ani, a atins un alt minim record în iunie, chiar dacă guvernul a intensificat eforturile de a încuraja tinerii să se căsătorească și să întemeieze familii. Doar 727.27 de nașteri au fost înregistrate anul trecut, rata fertilității scăzând la un nou minim de 1,2, potrivit Ministerului Sănătății, Muncii și Bunăstării.

Pentru ca o populație să rămână stabilă, are nevoie de o rată a fertilității de 2,1. Guvernul a făcut presiuni pentru o serie de politici „acum sau niciodată” pentru a inversa criza populației, inclusiv ca bărbații să poată să-și ia concedii de paternitate, în timp ce alte guverne locale au introdus și măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă. Mulți sociologi atribuie rata natalității în continuă scădere culturii muncii din Japonia și creșterii costului vieții. Orele lungi și epuizante petrecute la serviciu reprezintă de multă vreme o problemă în companiile din Japonia, unde lucrătorii sunt supuși la pericole pentru sănătate și în cazuri extreme, la „karoshi”, un termen care înseamnă moartea prin muncă excesivă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ca și în alte țări, femeile sunt adesea sub presiunea de a alege între carieră sau familie, dar cultura orelor suplimentare din Japonia face ca sarcina și creșterea copiilor să fie probleme care le descurajează. Potrivit Băncii Mondiale, diferența de gen în participarea forței de muncă a țării, care a fost de 55% pentru femei și 72% pentru bărbați anul trecut, este mai mare decât în alte țări cu venituri mari. Trecerea la o săptămână de lucru de patru zile a stârnit un interes tot mai mare în Occident, unde unele companii încep să exploreze orele comprimate ca o modalitate de atrage cetățenii care caută un echilibru mai bun între viața profesională și viața privată.

Unele studii spun chiar că îmbunătățește bunăstarea și productivitatea lucrătorilor. Dar ideea este încă văzută ca fiind radicală pentru companiile japoneze, care adesea echivalează timpul petrecut la muncă cu loialitatea față de companie. Tokyo nu este singurul loc din Asia care pune în aplicare politici mai favorabile familiilor. La începutul acestui an, Singapore a introdus noi linii directoare care cer tuturor firmelor să ia în considerare cererile angajaților pentru aranjamente flexibile de lucru care ar putea include săptămâni de patru zile sau program scurt.

#fertilitate #Japonia #studii

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.