Pentru a extinde accesul la resurse educaționale de calitate încă din primii ani, Ministerul Educației și Cercetării continuă Programul Național „100 de povești citite”, prin care 1.300 de grădinițe din întreaga țară vor primi un nou lot de cărți și materiale educaționale. Acestea vor contribui la dezvoltarea literației emergente – deprinderile care pregătesc copilul pentru citit și scris, precum dezvoltarea vocabularului, exprimarea ideilor, înțelegerea poveștilor și familiarizarea cu literele și sunetele.

În această etapă, fiecare instituție va primi un set de 21 de titluri de carte pentru copii și un raft-vitrină pentru cărți, ceea ce înseamnă distribuirea, la nivel național, a 27.300 de volume și a 1.300 de rafturi-vitrină pentru amenajarea spațiilor de lectură din grădinițe.

Printre beneficiari se numără și 100 de instituții de educație timpurie cu program în limbile minorităților naționale, pentru care această dotare reprezintă prima experiență de constituire a unei colecții de carte în limba română destinată activităților de literație emergentă.

„Pentru ca noile cărți să fie folosite cât mai bine în activitățile cu copiii, Ministerul Educației și Cercetării investește și în formarea educatorilor. Un prim grup de 250 de cadre didactice din Republica Moldova va participa la cea de-a III-a ediție a Seminarului de literație emergentă, organizat la Iași de Asociația OvidiuRO, partener al Programului. Printre participanți se numără educatori și profesori de limba română din instituțiile de educație timpurie, inclusiv din cele cu program în limbile minorităților naționale.

În cadrul seminarului, cadrele didactice vor învăța noi metode prin care pot transforma lectura într-o activitate interactivă și atractivă pentru copii, care îi ajută să-și dezvolte vocabularul, să înțeleagă mai bine poveștile, să-și exprime ideile și să-și formeze treptat deprinderile necesare pentru citit și scris. Metodele și experiențele acumulate vor fi ulterior împărtășite educatorilor din întreaga țară”, precizează reprezentanții ministerului.

În lunile septembrie-octombrie 2026, Ministerul Educației și Cercetării va organiza un amplu program de formare a cadrelor didactice prin metoda formării în cascadă, astfel încât educatorii din toate instituțiile de educație timpurie să beneficieze de suport metodologic și instrumente practice pentru integrarea lecturii interactive în activitățile zilnice și valorificarea eficientă a noilor resurse educaționale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#carti #lectura #Ministerul Educație #program national

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.