Proiectul de lege înregistrat în Parlament de deputata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), potrivit căruia deputați, primari, consilieri și alți membri ai Partidului „ȘOR”, ar putea fi privați de dreptul de a candida la alegeri și de a fi aleși în funcții publice pe o perioadă de trei ani, a stârnit un val de reacții în mediul online.

Asociația Promo-LEX a emis un comunicat de presă în care precizează că „apreciază inițiativa autorilor de amendare a cadrului legal”, însă atrage atenția „asupra necesității respectării principiului proporționalității la stabilirea categoriilor de persoane care ar fi incluse în lista celor cu restricții a dreptului de a fi ales”.

„Chiar dacă la examinarea cauzei privind controlul constituționalității Partidului Politic „Șor”, Curtea Constituțională nu a constatat existența unor lacune în legislație și nu a atras atenția organelor respective printr-o adresă, Parlamentul în mod pro-activ a elaborat un proiect de lege care să transpună considerentele enunțate de Curte. Considerăm judicioase propunerile de modificare a Legii privind partidele politice, care stabilesc interdicția utilizării atributelor partidelor politice declarate neconstituționale, precum și modificarea/elucidarea procedurii ulterioare de lichidare a partidului politic, ca urmare a declarării neconstituționale a acestuia. Totuși, propunerea de modificare a Codului electoral, și anume completarea listei restricțiilor dreptului de a fi ales cu încă un temei, necesită a fi consultată pe larg cu partidele politice și actorii interesați, supusă expertizei juridice, și consultată cu Comisia de la Veneția”, se arată în comunicatul Promo-LEX.

În aceeași notă informativă, experții mai scriu următoarele:

„Înalta Curte a făcut referință că declarațiile, discursurile, pozițiile Președintelui partidului, Vicepreședinților și liderilor partidului, acțiunile/inacțiunile conducerii partidului de a se distanța de actele și declarațiile publice ale liderilor partidului sunt imputabile partidului (pct. 162-164 din Hotărârea Curții Constituționale nr. 10/2023). În același timp, în raport cu persoanele care ocupau funcții elective sau care erau pe listele de candidați supleanți – această măsură nu poate fi justificată, decât dacă se demonstrează vinovăția individuală a fiecărei persoane… Recomandăm autorilor și Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului: Examinarea suplimentară a necesității și proporționalității propunerii privind includerea unui nou temei de restricționare a dreptului de a fi ales; Desfășurarea consultărilor publice largi la acest subiect; Solicitarea expertizei juridice asupra proiectului, în special asupra prevederii propuse de modificare a Codului electoral; Solicitarea Opiniei Comisiei de la Veneția privind restricționarea dreptului de a fi ales”, conchide asociația.

Amintim că Proiectul de lege a fost înregistrat de deputata PAS, Olesea Stamate, care este și președinta Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități. Deputata mai scrie că dacă această restricție nu va fi aplicată, membrii formațiunii Șor ar putea candida și la următoarele alegeri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Partidul „ȘOR” a fost declarat neconstituțional în data de 19 iunie 2023. Decizia a fost pronunțată de judecătorii Curții Constituționale (CC), după ce au fost sesizați de Guvernul Republicii Moldova pentru a verifica constituționalitatea formațiunii. Este pentru prima dată în istoria Republicii Moldova când un partid politic este scos în afara legii.

VIDEO VERDICT de ultima oră! Curtea Constituțională a lichidat Partidul „ȘOR”

#Olesea Stamate #PAS #proiect de lege #Promo-Lex #ȘOR

Importurile de tractoare agricole în Republica Moldova s-au majorat în 2026, în pofida dificultăților cu care se confruntă sectorul agricol. Numai în primele nouă luni ale anului, în țară au fost aduse 3.714 tractoare agricole pe roți, mai multe decât în întregul an 2025, când au fost importate 3.325 de unități, potrivit unei analize realizată de economistul Iurie Rija, care arată că piața utilajelor agricole este dominată de tehnica nouă din China și de tractoarele second-hand din Japonia, potrivit BANI.MD.

Potrivit economistului, în perioada ianuarie 2025 – septembrie 2026, Republica Moldova a importat 40.308 unități de tehnică din categoria vamală care include tractoare agricole, motocultoare, tractoare pe șenile și capete tractor pentru transportul rutier. Valoarea totală declarată la vamă a acestora a constituit 122,8 milioane de euro.

Din această sumă, aproximativ 84,7 milioane de euro au reprezentat importuri de tehnică agricolă, iar alte 37,8 milioane de euro au revenit capetelor tractor utilizate în transportul rutier.

În total, în cele 21 de luni analizate au fost importate 7.039 de tractoare agricole pe roți, în valoare de 79,1 milioane de euro, 31.822 de motocultoare, evaluate la 4,6 milioane de euro, și 13 tractoare agricole pe șenile, în valoare de aproape un milion de euro.

Analiza scoate în evidență o schimbare a structurii importurilor. Dacă în 2025 tractoarele agricole pe roți reprezentau aproximativ 16% din numărul unităților de tehnică agricolă importate, în primele nouă luni ale anului 2026 ponderea acestora a urcat la 20,5%, luând în calcul și tractoarele pe șenile.

Totodată, ritmul mediu lunar al importurilor de tractoare agricole pe roți a crescut de la 277 de unități în 2025 la aproximativ 413 unități în perioada ianuarie–septembrie 2026, ceea ce reprezintă un avans de circa 49%.

Rija avertizează însă că această comparație trebuie interpretată cu prudență, deoarece importurile de utilaje agricole sunt sezoniere, iar datele pentru 2026 nu includ ultimul trimestru. O evaluare exactă a dinamicii va putea fi făcută după publicarea rezultatelor pentru întregul an sau prin compararea acelorași luni din ambii ani.

Un alt rezultat al analizei este dominația Chinei pe piața tractoarelor noi. Potrivit sursei citate, din cele 7.052 de tractoare agricole importate în perioada analizată, inclusiv cele pe șenile, 4.150 au fost fabricate în China, ceea ce reprezintă 58,9% din total.

Japonia ocupă poziția a doua, cu 2.083 de tractoare și o cotă de 29,5%. Spre deosebire de China, care livrează aproape exclusiv echipamente noi, Japonia domină segmentul utilajelor la mâna a doua. Din cele 2.083 de tractoare japoneze, 2.047 erau deja utilizate.

Prin urmare, cele două țări asigură împreună aproximativ 88,4% din tractoarele agricole importate de Republica Moldova.

Alți furnizori importanți sunt India, cu 164 de unități, Turcia, cu 143, Marea Britanie, cu 123, Franța, cu 102, și Italia, cu 97 de tractoare.

Diferențele de preț sunt considerabile. Potrivit datelor analizate de Iurie Rija, valoarea vamală medie a unui tractor agricol de mică putere, de până la 37 kW, este de aproximativ 2.455 de euro. Pentru tractoarele din categoria 37–130 kW, valoarea medie urcă la 21.438 de euro, iar utilajele de peste 130 kW ajung la aproape 100.000 de euro.

Cele mai scumpe sunt tractoarele destinate exploatațiilor agricole mari. Deși acestea reprezintă numai 4,2% din totalul tractoarelor importate, generează peste 37% din valoarea importurilor de tractoare agricole.

Economistul menționează și un caz aparte: un tractor pe șenile de mare putere a fost importat la o valoare vamală de aproximativ 484.000 de euro, reprezentând singur peste jumătate din valoarea tuturor tractoarelor agricole pe șenile importate în perioada analizată.

Piața este puternic concentrată și în ceea ce privește companiile importatoare. Din cele 120 de firme care au introdus în țară tractoare agricole, primele cinci au asigurat 53,6% din totalul unităților.

Liderul este Ozonteh Impex SRL, cu 1.096 de tractoare importate, urmată de Agropiese Tgr Grup SRL, cu 847 de unități, Radu-Promo SRL, cu 695, Eximotor SA, cu 591, și Vatavu Grup SRL, cu 550.

În segmentul motocultoarelor, dominația este și mai pronunțată. Aproape 99,7% din cele 31.822 de unități provin din China, iar patru companii — Radu-Promo, Vatavu Grup, Olisgrup și Radu-Promo New – concentrează circa 83% din importuri.

Rija observă că prețul vamal mediu al unui motocultor nou este de aproximativ 145 de euro, însă atrage atenția că valoarea declarată la import nu reprezintă prețul final achitat de cumpărător. Aceasta nu include TVA și adaosul comercial, iar în unele categorii valorile neobișnuit de mici pot reflecta diferențe de echipare, clasificare sau evaluare vamală.

În ceea ce privește tehnica second-hand, aceasta reprezintă aproximativ 30,4% din importurile de tractoare agricole pe roți. Situația este diferită în transportul rutier, unde peste 90% dintre capetele tractor importate sunt utilizate.