Cu prilejul Zilei Regalității Române, cinefilii și pasionații de istorie sunt invitați la o proiecție specială a filmului documentar „Regele Mihai: Drumul către casă”, ce va avea loc sâmbătă, 10 mai la ora 18:00, la Cinema Patria Loteanu din Chișinău, transmite IPN. Evenimentul are loc în cadrul festivalului „Interbellic Fest CHIȘINĂU.RO”.

Realizat de Chainsaw Film Productions, documentarul este produs de John M. Florescu, alături de producătorul asociat Dan Drăghicescu, și oferă o incursiune în viața și destinul celui care a fost ultimul rege al României. Mihai I rămâne o figură emblematică pentru demnitate și curaj, după ce a sfidat regimul nazist în 1944 și a fost forțat să abdice de regimul comunist impus de Moscova, susțin organizatorii.

Filmul aduce în prim-plan interviuri inedite cu Regele Mihai, un interviu exclusiv cu Prințul Philip, soțul Reginei Elisabeta a II-a, precum și mărturii valoroase ale istoricilor, membrilor familiei regale și consilierilor apropiați. Documentarul combină elemente de istorie, dramă personală și analiză geopolitică, fiind descris ca o lecție necesară de memorie și demnitate pentru generațiile viitoare.

Festivalul „Interbellic Fest CHIȘINĂU.RO” este un proiect cultural dedicat redescoperirii și celebrării moștenirii artistice, arhitecturale, literare și sociale a epocii interbelice și care va aduce evenimente timp de un an, mai exact până pe 1 decembrie 2025.

Se anunță o serie amplă de evenimente, structurate pe diverse componente: expoziții de artă și tematice, evenimente teatrale și concertistice, lecturi publice, conferințe academice, proiecții de film documentar și ateliere de creație.

Festivalul este organizat de Fundația Heritage 21, Asociația Națională a Tinerilor Istorici și Institutul Patrimoniului Cultural, în colaborare cu numeroși parteneri culturali și academicieni din Republica Moldova și România, sub egida Ministerului Culturii, cu sprijinul autorităților locale și al sponsorilor privați.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Chisinau #festival #film documentar #istorie

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.