Rusia sărbătorește Ziua Victoriei în plin conflict: Putin, sprijinit de aliați în centrul Moscovei

Rusia marchează vineri cea de-a 80-a aniversare a victoriei Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial cu o paradă militară la care va participa chinezul Xi Jinping și pe care Moscova se teme că Ucraina va încerca să o perturbe după trei ani de război devastator.

Președintele Vladimir Putin, cel mai longeviv șef al Kremlinului de la Iosif Stalin încoace, va lua cuvântul la paradă unde mii de soldați ruși defilează de obicei și conduc echipamente militare precum rachete balistice intercontinentale și tancuri pe lângă Mausoleul lui Lenin din Piața Roșie, notează Reuters.

Dar războiul din Ucraina, cel mai mortal din Europa de la al Doilea Război Mondial, bântuie această sărbătoare. Ucraina a atacat Moscova cu drone timp de mai multe zile în această săptămână, iar Moscova și Kievul s-au acuzat reciproc că au încălcat o încetare a focului de 72 de ore declarată de Putin.

Kremlinul afirmă că participarea unor aliați ai Rusiei precum Xi, președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva și câteva zeci de lideri din fosta Uniune Sovietică, Africa, Asia și America Latină arată că Rusia nu este izolată de lumea largă, chiar dacă foștii aliați occidentali ai Moscovei din timpul celui de-al Doilea Război Mondial vor să stea deoparte. Din Europa, vor participa liderii Serbiei și Slovaciei.

„Victoria asupra fascismului, obținută cu prețul unor sacrificii enorme, are o semnificație eternă. Nenumăratele sacrificii făcute de ambele noastre popoare nu ar trebui uitate niciodată”, i-a spus Putin lui Xi la Kremlin.

Uniunea Sovietică a pierdut 27 de milioane de oameni în cel de-al Doilea Război Mondial, inclusiv multe milioane în Ucraina, dar a împins forțele naziste înapoi la Berlin, unde Adolf Hitler s-a sinucis, iar steagul roșu al victoriei sovietice a fost ridicat deasupra Reichstagului în 1945.

Potrivit istoricilor Partidului Comunist Chinez, China a pierdut 35 de milioane de oameni în cel de-al doilea război sino-japonez din 1937-1945. Ocupația japoneză a provocat strămutarea a până la 100 de milioane de chinezi și dificultăți economice semnificative, precum și masacrul oribil de la Nanjing din 1937, în timpul căruia au fost ucise între 100.000 și 300.000 de victime.

Moscova și Kievul nu publică un număr exact al victimelor războiului din Ucraina, deși președintele american Donald Trump, care afirmă că dorește pacea, spune că sute de mii de soldați din ambele părți au fost uciși și răniți.

Putin a încercat să izoleze Moscova de războiul dur de artilerie și drone care se desfășoară la 600 km distanță în Ucraina, deși atacurile ucrainene cu drone au perturbat în ultimele zile transportul aerian către capitala rusă. Kremlinul a declarat că armata face tot posibilul pentru a asigura securitatea paradei de lângă Kremlin, care, potrivit Rusiei, a fost ținta unor drone ucrainene în 2023.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Securitatea este foarte strictă în Moscova. Putin a propus o încetare a focului de 72 de ore pe 8, 9 și 10 mai, deși Ucraina a declarat că Rusia a încălcat încetarea focului, o afirmație respinsă ca absurdă de Moscova.

Kremlinul a declarat că unități militare din 13 țări, inclusiv China, vor lua parte la paradă alături de trupele ruse, deși nu a fost clar cum va fi reprezentată Coreea de Nord – care a ajutat Rusia să lupte în Ucraina.

#securitate #Kremlin #Putin

„Modelul economic din regiunea transnistreană a dat faliment, pentru că el se susținea pe gaz nu ieftin, ci gaz pe degeaba, pentru că ei nu îl plăteau, pur și simplu, și Gazprom acumula de acolo datorii, în speranța că va veni vreo guvernare prorusă, pro-Kremlin la Chișinău și va accepta acea datorie de vreo 11 miliarde de dolari. Noi de fiecare dată am spus ‘Nu, mulțumesc!’. Nu malul drept a consumat gazele. Noi ce am consumat am plătit. Cei care au consumat să plătească sau cei care au livrat și au închis ochii și au tolerat – și e clar de ce au tolerat – să rezolve ei problema, pentru că este o problemă de datorii între două entități economice, nu are statul nicio treabă aici”. Comentariul a fost făcut de președintele PAS, Igor Grosu, într-un interviu pentru Agerpres.

Videouri cu străzi în beznă în localități din stânga Nistrului apar din nou pe rețelele sociale

„Spuneam că a colapsat (n.r.- modelul economic) în sensul în care o bună parte din industria din stânga Nistrului este într-o situație foarte complicată acum – chiar zilele astea a apărut o știre că a fost restricționat consumul de gaze pe o săptămână și jumătate, două săptămâni – își fac griji, va veni sau nu gazul, vor fi sau nu capabili să plătească pentru următoarea tranșă de gaz, veniturile sunt mai mici. Putem spune lucrul ăsta, în mod cert sunt mai mici veniturile de pe malul stâng, decât pe malul drept. Asta înseamnă că mulți, zeci de mii de cetățeni de-ai noștri (din stânga Nistrului – n.r.), trec pe malul drept, au joburi aici pe malul drept, muncesc”, a continuat politicianul.

„Din punctul de vedere al securității, eu zic că e o realizare importantă. Nu am permis, și cei din stânga Nistrului au înțeles că nu e cazul să fie tensionată situația în stânga Nistrului. Și când spun să fie tensionată, am în vedere să fie folosită stânga Nistrului împotriva Ucrainei, în spatele Ucrainei, pe direcția Odesa. Aici era miza și planul rușilor pe care aceștia nu îl ascund și nu l-au ascuns niciodată: sudul, și să decupleze Ucraina de la Marea Neagă. Acesta era planul și continuă să fie. (Transnistrenii – n.r.) au înțeles, n-au escaladat, n-au tensionat situația. Și noi (Chișinăul – n.r.) am fost corecți: atunci când, iarna trecută, Gazprom a oprit livrarea de gaz către malul stâng, noi am oferit toată asistența, chiar dacă acest lucru a fost nepopular pentru noi, cei de pe malul drept. Noi ne-am asumat această decizie politică, pentru că este vorba de peste 300.000 de cetățeni, care și ei sunt cetățenii Republicii Moldova, dincolo de faptul că trăiesc într-un mediu toxic, vreau să spun, plin de propagandă (…). Sunt cetățenii noștri și noi nu puteam să admitem o criză umanitară. Până la urmă, Rusia asta și-a dorit, înțelegând că era ultima iarnă când ne mai putea cumva șantaja, (când mai putea) crea o criză umanitară, care ulterior să se transforme într-o criză eventual politică. Slavă Domnului, am gestionat, am acționat așa cum a trebuit și am depășit această problemă”, a adăugat Igor Grosu.

„Surprinzător, un alt indicator foarte interesant care merită atenția este că 40% din alegătorii de pe malul stâng (din Transnistria – n.r.) care au venit și au votat pe malul drept, în secțiile de votare deschise special pentru ei, au votat pentru proeuropeni, ca să zic așa, să nu-mi fac reclamă, pentru vectorul proeuropean, ceea ce mă face să cred că este o dovadă elocventă: alegerile sunt cel mai bun sondaj”, a conchis el.

Potrivit vicepremierului pentru Reintegrare, Roman Roșca, Guvernul monitorizează livrările de gaze în stânga Nistrului. Oficialul a mai menționat că „nu există deschidere din partea Tiraspolului” privind alinierea la standardele naționale. Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, a declarat că volumele de gaze contractate și achitate de către Tiraspoltransgaz (TTG) sunt suficiente pentru consumul de pe malul stâng al Nistrului până la data de 16 octombrie 2025. Iar ministrul Energiei, Dorin Junghietu, susține că în prezent sunt livrate malului stâng al Nistrului 1,2-1,5 milioane de metri cubi de gaze pe zi, ceea ce constituie echivalentul volumului primit în timpul verii. Potrivit lui, acest volum îi permite regiunii să își asigure o producție limitată de curent, volum de electricitate completat cu funcționarea sporită a Hidrocentralei de la Dubăsari.

Gazprom a sistat livrările de metan către stânga Nistrului la 1 ianuarie 2025. Ulterior, începând cu 14 februarie, gazele au fost reluate pe baza unei scheme intermediare: compania ungară MET Gas and Energy Marketing AG livrează gazul la granița cu Republica Moldova, iar un offshore din Dubai achită contravaloarea. La frontieră, cantitatea de 3,2 milioane metri cubi pe zi este preluată de Moldovagaz și redirecționată către Tiraspol, pe baza unei plăți anticipate.

În ianuarie–februarie 2025, localitățile cu pricina s-au confruntat cu o criză energetică similară.