În cadrul proiectului transfrontalier „Acces la servicii de sănătate pentru fiecare copil prin vizite la domiciliu”, implementat în perioada aprilie 2020- septembrie 2021 în patru raioane din Republica Moldova și trei județe din România, au fost oferite servicii de calitate mai multe servicii.

Mai exact, proiectul dirijat de Asociația Obștească „Copil, Comunitate, Familie” și Fundația „Star of Hope România” și-a propus să ofere servicii de sănătate mai calitative familiilor cu copii cu vârsta până la trei ani și femeilor însărcinate în ultimul trimestru și de a reduce potențiale riscuri sociale și îmbolnăviri care ar putea fi prevenite.

Astfel, 133 de lucrători medicali din peste 60 de localități rurale și urbane și-au îmbunătățit abilitățile în domeniul identificării timpurii a tulburărilor de dezvoltare, dizabilităților și a altor probleme de sănătate fiind îndrumați de către mentorii din cadrul proiectului.

„Rolul nostru în calitate de mentor a fost să ghidăm asistentele medicale pentru a-și îmbunătăți abilitățile de monitorizare a dezvoltării copilului și identificării timpurii a posibilelor întârzieri de dezvoltare și suportul părinților cu recomandări în baza modelului Reabilitării bazate pe Comunitate în caz de depistare a unor întârzieri. Ne bucurăm că asistentele medicale au apreciat intervenția noastră atât a întâlnirilor fizice, cât și online.”, a transmis Natalia Făureanu, mentor A.O Copil, Comunitate, Familie.

Părinții/îngrijitorii copiilor de 0-3 ani, precum și femeile însărcinate în ultimul trimestru de sarcină au primit informații referitor la dezvoltarea copilului, atașament, vaccinare, comunicarea cu copilul, măsuri de prevenire a cazurilor de violență în familie etc. prin intermediul emisiunilor TV și a broșurilor oferite în cadrul proiectului.

„Prin acțiunile proiectului am ajuns la 1940 copii de vârsta fragedă și 140 femei însărcinate în ultimul trimestru de sarcină. Am ajuns la ei prin acțiuni directe cu părinții (vizite la domicili, informare prin broșuri și emisiuni TV), prin susținerea asistentelor medicale (instruire, vizite de mentorat, donație de echipament medical). Totodată, am colaborat cu autoritățile din toate aceste 7 regiuni la toate nivelurile. Mulțumim tuturor pentru implicare și dedicație”, a menționat Ala Nosatîi, coordonator vizite la domiciliu, manager de program A.O. Copil, Comunitate, Familie.

De asemenea, 74 specialiști din domeniul medical au avut posibilitatea de a participa la vizitele de studiu în ambele țări, precum și la o școală de vară în cadrul cărora și-au împărtășit experiența și au preluat lucruri noi.

„Una dintre lecțiile învățate: prin cooperare, prin împărtășirea bunelor practici între parteneri, putem avea rezultate care să dăinuie și după finalizarea proiectului. Din această perspectivă, inițierea și consolidarea rețelei transfrontaliere de specialiști din zona socio-medicală poate fi un pod între acest proiect și viitoare intervenții. Proiectul implementat are capacitate de replicare și în alte comunități” a spus Gabriela Răducanu, director programe Fundația Star of Hope România.

De menționat că, evenimentul de totalizare a proiectului a avut loc în format hibrid, prin prezența fizică a participanților din Republica Moldova și prezența online a participanților din România.

#copii #sanatate #servicii #vizite la domiciliu

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.