Membrii-procurori din cadrul Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), au remis Ministerului Justiției un aviz privind Proiectul de lege care se referă inclusiv la modalitatea de convocare a Adunării Generale a Procurorilor.
Potrivit unui comunicat al CSP, proiectul de lege pus în discuție conține reglementări cu un impact substanțial în ceea ce privește principiul de autoadministrare al procurorilor, motiv din care chiar și conceptual s-a exprimat dezacord cu această intervenție legislativă.
„Soluția propusă de autorul proiectului ca în cazul imposibilității convocării Adunării Generale a Procurorilor/Adunării Generale a Judecătorilor de către Consiliul Superior al Procurorilor/Consiliul Superior al Magistraturii, această prerogativă să fie exercitată de ministrul justiției, este a priori contrară principiului separării puterilor în stat și creează o marjă excesivă pentru imixtiunea reprezentantului puterii executive în activitatea de autoadministrare a procurorilor/judecătorilor. Mai mult, este incompatibilă cu standardele de specialitate intenția autorului proiectului de atribuire ministrului justiției unor împuterniciri improprii atât în raport cu poziția instituțională, cât și reieșind din natura juridică a competențelor. În contextul recomandărilor Grupului Statelor împotriva Corupției (GRECO) ce vizează expres necesitatea excluderii exponentului Guvernului din componența Consiliului Superior al Procurorilor, se creează o coliziune între cerințele înaintate față de modul în care urmează să activeze organul de autoadministrare a procurorilor și limitele colaborării loiale între puterile statului”.
În același comunicat de mai menționează că soluția propusă de către autorul proiectului nominalizat pare să fie una de conjunctură, care să rezolve situații ad-hoc, făcându-se abstracție de regula tehnicii legislative, potrivit căreia legea trebuie să fie cu caracter general/abstract și să reglementeze un număr larg de raporturi juridice.
„Privită per ansamblu, soluția normativă propusă condiționează, vădit, o situație disproporționată, circumstanță ce este inadmisibilă în lumina limitelor impuse de ordinea de drept. Astfel, prin asemenea posibilitate, ca ministrul justiției să convoace Adunarea Generală a Procurorilor/Adunarea Generală a Judecătorilor, se creează situația când competența ministrului justiției substituie atribuția unui organ colegial (Consiliul Superior al Procurorilor/Consiliul Superior al Magistraturii), adică acolo unde forul decizional trebuie să fie constituit din mai multe persoane, poate interveni discreția unui singur decident. Concomitent, rezultă că prin această competență ministrul justiției poate înlocui și atribuția corpului profesional, deoarece Adunarea Generală a Procurorilor/Adunarea Generală a Judecătorilor poate fi convocată și de 1/3 din procurori/judecători. Este, așadar, inadmisibil ca prin competența atribuită ministrului justiției să fie posibilă substituirea de către acesta a unei atribuții care, în mod firesc, implică responsabilitatea decizională a mai multor persoane”, mai menționează membrii CSP.
S-a notat că nivelul înalt de responsabilitate la adoptarea deciziilor autorităților publice este un standard înalt, ce nu poate fi diminuat sau diluat prin adoptarea de alternative ce nu au același grad de echivalență sau care admit concentrare de competențe disproporționate în sarcina reprezentanților unei singure puteri de stat.
Adițional, prin proiectul de lege se micșorează pragul numărului de procurori la adunarea generală repetată pentru ca aceasta să fie deliberativă, soluție care nu răspunde spiritului legii și principiului reprezentativității procurorilor, încălcându-se dreptul și capacitatea reală a Procuraturii de a soluționa problemele funcționale în mod autonom și responsabil, motiv din care considerăm că se impune excluderea unei asemenea posibilități.
Viziunile reflectate derivă inclusiv și din opinia formulată de către membrii-procurori ai CSP remisă la 3 martie 2023 în adresa Comisiei de la Veneția (care poate fi consultată pe pagina web a Consiliului), fiind re-confirmat angajamentul de respectare a principiilor statului de drept.
