În acest an, Ministerul Energiei planifică lansarea primelor licitații pentru capacități mari de energie regenerabilă. Activitatea se regăsește în Planul de acțiuni al noului Minister, condus de Victor Parlicov.

„Viziunea Ministrului este să avem un sector energetic sigur, sustenabil și competitiv. Acest lucru este realizabil în special într-o țară ca Republica Moldova, care nu are resurse energetice fosile și poate miza doar pe valorificarea energiei din surse regenerabile. O altă prioritate, pe care o vor simți cetățenii în mod direct, este eficiența energetică în sectorul rezidențial, care va reduce facturile cu energia ale consumatorilor casnici și ale companiilor”, a declarat Victor Parlicov.

Potrivit planului de acțiuni, în domeniul energiei regenerabile, în anul curent este planificată lansarea primelor licitații pentru capacități mari de energie regenerabilă, cu o capacitate totală de 60 MW fotovoltaice și 105 MW eoliene, construirea de centrale electrice pe bază de biogaz/biomasă cu o putere totală de 65 MW, dintre care centrale de transformare a deșeurilor în energie cu o putere totală de 20 MW, înființarea plantațiilor de culturi energetice și introducerea facturării nete și facilitarea racordării la rețea a centralelor electrice mari.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Planul de acțiuni discutat cu partenerii de dezvoltare conține 45 de măsuri și o matrice de 77 de priorități pentru dezvoltarea sectorului energetic în anul 2023.

Matricea de priorități este împărțită în 8 capitole și cuprinde politici transversale, precum revizuirea legii cu privire la energetică, planificarea strategică; dar și politici sectoriale, care vizează dezvoltarea sectorului energiei electrice; a celui de termoficare; a gazelor naturale; promovarea eficienței energetice; a surselor regenerabile de energie; dezvoltarea pieței produselor petroliere; și coordonarea eficientă a asistenței externe.

Din cele 77 de activități incluse în matricea de priorități, mai mult de jumătate sunt deja susținute de partenerii de dezvoltare, altele au acoperire financiară parțială, iar pentru altele urmează a fi identificată finanțare.

#energie regenerabila #licitatii #ministerul energiei #Republica Moldova

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.