Unele dintre cele mai mari economii dependente de cărbune din lume, inclusiv SUA, Australia, China și India, nu au semnat angajamentul de la COP26 privind renunțarea la utilizarea și finanțarea cărbunelui până în 2040. Cu toate acestea, peste 40 de țări care utilizează cărbunele pentru producerea de energie electrică, printre care Polonia, Vietnam, Canada și Chile, se angajează să renunțe la exploatarea acestui combustibil fosil până în 2040. Declarația realizată la COP26 a fost anunțată de Guvernul Marii Britanii, care speră astfel să convingă și alte națiuni să se alăture demersului.

Marea Britanie a declarat că aproximativ 190 de națiuni și organizații au promis să renunțe la cărbune. Semnatarii acordului s-au angajat să pună capăt tuturor investițiilor în generarea de energie nouă pe cărbune la nivel intern și internațional. Aceștia au convenit, de asemenea, să elimine treptat energia pe bază de cărbune până la sfârșitul anilor ‘30 pentru economiile majore și până la sfârșitul anilor ‘40 pentru națiunile mai sărace.

Cu toate acestea, unele dintre cele mai mari economii dependente de cărbune din lume, inclusiv Australia, China, India și SUA, nu au semnat angajamentul, iar experții climatici și activiștii de mediu au declarat că termenele limită pe care le-au fixat aceste națiuni ca să elimine cărbunele este mult prea târziu pentru a stopa creșterea temperaturii medii globale sub pragul de 1,5 grade Celsius față de perioada preindustrială.

„Sfârșitul cărbunelui este în vizor”, a spus secretarul britanic pentru afaceri și energie, Kwasi Kwarteng, adăugând că „lumea se mișcă în direcția corectă, fiind pregătită să pecetluiască soarta cărbunelui și să îmbrățișeze beneficiile de mediu și economice ale construirii unui viitor care este alimentat de energie curată”.

Utilizarea cărbunelui este una dintre cele mai mari cauze ale emisiilor de gaze cu efect de seră, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, iar utilizarea combustibilului poluant a crescut din nou, după ce a scăzut temporar anul trecut din cauza pandemiei de COVID-19.

Potrivit raportului din 2021 privind transparența climatică, care este realizat în conformitate cu Convenția-cadru a ONU privind Schimbările Climatice, emisiile de carbon au revenit la niveluri mari, iar ponderea acestora a crescut din nou în cele mai bogate 20 de națiuni din lume. Raportul spune că emisiile de CO2 vor crește în acest an cu peste 4% în țările care fac parte din G20, după ce au scăzut cu 6% în 2020 din cauza restricțiilor pandemice.

Acordul pentru renunțarea la cărbune intermediat de Regatul Unit la Glasgow include angajamente din partea a zeci de țări în curs de dezvoltare și dezvoltate de a înceta exploatarea și utilizarea cărbunelui, iar peste 100 de instituții financiare și alte organizații au convenit, de asemenea, să înceteze finanțarea investițiilor în dezvoltarea cărbunelui.

Acordul de la COP26 a fost anunțat pentru a fructifica negocierile și discuțiile din cea de-a 5-a zi a summitului Cop26, care se va concentra asupra problemelor energetice.

Acesta urmează anunțului privind faptul că cel puțin 20 de țări au convenit să pună capăt finanțării proiectelor de infrastructură pe bază de combustibili fosili în străinătate până la sfârșitul anului viitor. Până acum, printre țările semnatare ale acestui angajament se numără Danemarca, Finlanda, Costa Rica, Etiopia, Gambia și Insulele Marshall, plus unele instituții de dezvoltare, inclusiv Banca Europeană de Investiții și Banca de Dezvoltare a Africii de Est. Acordul ar permite însă și scutiri nespecificate în circumstanțe limitate.

Conform unei investigații a jurnaliștilor de la The Guardian, companiile care utilizează combustibili fosili folosesc tratatul privind Carta energiei pentru a da în judecată guvernele pentru pierderile pe care le suportă din cauza angajamentelor naționale de decarbonizare.

Legat de acordul pentru renunțarea la cărbune, Ed Miliband, unul din cei mai influenți parlamentari britanic în sectorul energetic, a spus că există „lacune flagrante” provocate de absenţa unor semnatari precum China şi alţi mari emitenţi, care nu şi-au luat angajamentul în acest sens. Oficialul de la Londra a remarcat, totodată, că nu acordul nu face vreo referire la eliminarea treptată a petrolului și gazelor naturale din componenta energetică a națiunilor care au semnat declarația.

Deși s-au înregistrat progrese în reducerea consumului de cărbune la nivel global, acesta a produs încă aproximativ 37% din electricitatea mondială în 2019.

Țări precum Africa de Sud, Polonia și India vor avea nevoie de investiții majore pentru a-și face sectoarele energetice mai curate. Altele, precum Indonezia și Filipine, care nu s-au înscris oficial în acord pentru a elimina treptat cărbunele, au convenit totuși să semneze acorduri parțiale care vor duce la pensionarea anticipată a multor dintre planurile lor existente bazate pe investiții în proiectele energetice care utilizează cărbunele.

Juan Pablo Osornio, șeful delegației Greenpeace la COP26, a declarat că „această declarație este încurajatoare, dar este încă cu mult sub ambiția necesară privind combustibilii fosili în acest deceniu critic”.

Evaluările oamenilor de știință scot în evidență faptul că, pentru ca lumea să rămână în limitele temperaturii medii globale de 1,5 °C, economiile dezvoltate ar trebui să elimine treptat cărbunele înainte de 2030, mai degrabă decât în anii 2030, așa cum se prevede în acordul anunțat miercuri seară la Glasgow.

„Acest acord nu schimbă jocul. Un termen limită de eliminare treptată în 2030 ar trebui să fie minim, iar acest acord nu are prevăzut acest aspect. Cărbunele este deja scump, comparativ cu energia regenerabilă, și deja mulți nu mai vor să investească bani în cărbune”, a declarat Elif Gündüzyeli, coordonator senior al politicii cărbunelui în cadrul organizației Climate Action Network Europe.

Țările cu cele mai mari emisii de CO2

În fiecare an, peste 36.000 de milioane de tone de CO2 sunt eliberate în atmosfera Pământului, acesta fiind principala sursă de gaze cu efect de seră care contribuie la schimbările climatice. Cea mai mare parte a acestor gaze provine din utilizarea combustibililor fosili, generarea de energie din surse neregenerabile și din activitățile umane poluante.

Cea mai mare parte a acestei poluări provine din doar câteva țări. Spre exemplu, la nivelul anului 2019, China a generat aproximativ 30% din toate emisiile globale de gaze cu efect de seră, în timp ce Statele Unite au fost responsabile pentru aproape 14%, confrom platformei de mediu Climate Trade.

Țările care au generat cele mai multe emisii de CO2 în atmosferă la nivelul anului 2019:

China a emis peste 10.065 de milioane de tone de CO2
Statele Unite au emis 5.416 milioane de tone de CO2
India a emis 2.654 milioane de tone de CO2
Rusia a emis 1.711 milioane de tone de CO2
Japonia a emis 1.162 milioane de tone de CO2
Germania a emis 759 milioane de tone de CO2
Iran a emis 720 de milioane de tone de CO2
Coreea de Sud a emis 659 milioane de tone de CO2
Arabia Saudită a emis 621 milioane de tone de CO2
Indonezia a emsi 615 milioane de tone de CO2

De altfel, China este responsabilă pentru mai multe emisii de gaze cu efect de seră decât toate naţiunile dezvoltate din lume combinat.

#acord #cărbune

Polonia a închis temporar, joi, 17 septembrie, aeroporturile din Lublin și Rzeszów, în timp ce Rusia desfășura un nou atac cu drone asupra vestului Ucrainei, foarte aproape de frontiera poloneză. Explozii au fost auzite la doar câțiva kilometri de granița cu Polonia, iar avioane militare au fost ridicate de la sol. Armata poloneză spune că măsurile au fost preventive și că sistemele de apărare antiaeriană și radarele au fost puse în stare de pregătire, scrie antena3.ro.

Comandamentul Operațional al Forțelor Armate Poloneze a anunțat că aviația militară a început să opereze în spațiul aerian al țării „în legătură cu atacurile desfășurate de Federația Rusă cu ajutorul vehiculelor aeriene fără pilot în Ucraina”.

În acest context, activitatea aeroporturilor din Lublin și Rzeszów, ambele aflate în estul Poloniei, a fost suspendată temporar.

În același timp, un oficial ucrainean a anunțat că explozii s-au auzit la câțiva kilometri de frontiera dintre Ucraina și Polonia, în timpul atacului rusesc cu drone. În regiunile poloneze Lublin și Subcarpatia au fost declanșate alerte, iar locuitorilor li s-a cerut să se adăpostească.

„Sistemele terestre de apărare antiaeriană și sistemele de recunoaștere radar au ajuns într-o stare de pregătire”, au transmis Forțele Armate poloneze.

Armata a precizat că măsurile sunt preventive și urmăresc protejarea spațiului aerian, în special în zonele aflate lângă regiunile ucrainene vizate de atacurile Rusiei.

Donald Tusk anunță că Polonia trebuie să se pregătească de război cu Rusia

După atacurile de joi, premierul Donald Tusk a spus că Polonia trebuie să fie pregătită pentru „diverse scenarii”, în condițiile în care riscul unor noi provocări rusești este real. În ultimele zile, acesta a avertizat că Moscova și-ar putea intensifica acțiunile în săptămânile și lunile următoare și că escaladarea ar putea ajunge inclusiv pe teritoriul polonez.

„Știm că Rusia plănuiește ceva rău. Polonia și poporul polonez nu își pot permite, în nicio situație, să fie naivi sau să se lase conduși de dorințe. Trebuie să ne bazăm acțiunile pe fapte, iar aceste fapte sunt fără echivoc”, a declarat Donald Tusk, potrivit unei postări publicate de NEXTA.

Ministrul Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a mers și mai departe joi.

„Situația este cea mai periculoasă. Nu am venit aici să vă sperii, nu vreau să sperii pe nimeni. Vreau mai degrabă să liniștesc, dar nu pot să trec indiferent, pentru că apoi veți spune că nimeni nu v-a avertizat”, a declarat acesta.

Șeful Apărării poloneze spune că Rusia urcă în continuare „pe scara escaladării” și că va recurge la noi provocări. Varșovia își întărește, în consecință, apărarea antiaeriană și măsurile de securitate.

„Situația este gravă. Rusia urcă pe această scară a escaladării. Va folosi provocări din ce în ce mai noi”, a avertizat Kosiniak-Kamysz.