Există oameni care au fost testați negativ pentru COVID-19, chiar dacă toată familia lor s-a îmbolnăvit. Acum, oamenii de știință au găsit o explicație pentru acest lucru: aceste persoane au o „memorie imună” care elimină rapid virusul cu ajutorul celulelor T ale sistemului imunitar, ceea ce înseamnă că testele PCR și cele de anticorpi înregistrează un rezultat negativ.

Aproximativ 15% dintre angajații din domeniul sănătății care au fost monitorizați în timpul primului val al pandemiei, în Londra, par să se potrivească acestui scenariu.

Descoperirea ar putea deschide calea pentru o nouă generație de vaccinuri bazate pe răspunsul celulelor T, care ar putea produce o imunitate mult mai durabilă, spun oamenii de știință.

„Toată lumea a auzit de oameni care au fost expuși la virus, dar nu s-au infectat. Ceea ce nu știam este dacă acești indivizi chiar au reușit să evite complet virusul sau dacă au eliminat în mod natural virusul înainte ca acesta să fie detectabil prin teste de rutină,” spune Leo Swadling, imunolog la University College London și autor principal al studiului.

În acest studiu au fost monitorizați angajații din domeniul sănătății pentru semne de infecție și răspuns imun în timpul primului val al pandemiei. În ciuda unui risc ridicat de expunere, 58 de participanți nu au fost testați pozitiv pentru COVID-19 în niciun moment.

Cu toate acestea, probele de sânge prelevate de la acești oameni au arătat că au avut o creștere a celulelor T care au reacționat împotriva COVID-19, în comparație cu probele prelevate înainte de apariția pandemiei și în comparație cu persoanele care nu au fost expuse deloc la virus. Au avut, de asemenea, creșteri ale unui alt marker sanguin al infecției virale.

Studiul sugerează că o subgrupă de oameni avea deja celule T cu memorie de la infecții anterioare cu alte coronavirusuri sezoniere care provoacă răceli comune, care i-au protejat de COVID-19.

Aceste celule imunitare „adulmecă” proteinele din mecanismul de replicare – o secțiune a COVID-19 împărtășită cu coronavirusurile sezoniere – iar la unii oameni acest răspuns a fost suficient de rapid și de puternic pentru ca infecția să fie eliminată în stadiu incipient.

„Aceste celule T preexistente sunt pregătite să recunoască SARS-CoV-2”, a adăugat Swadling.

„Acest studiu identifică un nou rezultat intermediar – suficientă expunere la virus pentru a activa o parte a sistemului imunitar, dar nu suficientă pentru a prezenta simptome, a detecta niveluri semnificative de virus”, mai spune Alexander Edwards, profesor asociat în tehnologie biomedicală la Universitatea din Reading.

Descoperirea este foarte importantă deoarece celulele T al răspunsului imun tind să confere o imunitate de durată mai lungă, care durează de obicei câțiva ani, în comparație cu anticorpii. Aproape toate vaccinurile anti-COVID existente se concentrează pe amorsarea anticorpilor împotriva proteinei vitale care ajută SARS-CoV-2 să intre în celule. Acești anticorpi neutralizanți oferă o protecție excelentă împotriva formelor severe ale bolii. Cu toate acestea, imunitatea scade de-a lungul timpului.

În schimb, răspunsul celulelor T nu tinde să se estompeze la fel de repede și „ține minte” și alte coronavirusuri, ceea ce înseamnă că un vaccin care ar viza și această regiune a sistemului imun ar proteja probabil împotriva noilor tulpini – și, eventual, chiar împotriva unor variante complet noi.

„Perspectivele din acest studiu ar putea fi vitale în proiectarea unui alt tip de vaccin”, explică Edwards. „Un vaccin care stimulează imunitatea celulelor T împotriva diferitelor ținte de proteine virale care sunt comune mai multor coronavirusuri diferite ar completa vaccinurile care induc anticorpi neutralizanți”, a adăugat el.

#celule #COVID-19 #studiu

Prețurile carburanților au crescut puternic în mai multe țări europene, însă diferențele dintre state sunt uriașe. În timp ce în unele țări un litru de benzină costă mai puțin de 1,5 euro, în altele prețul trece de 2,5 euro, potrivit unei analize publicate de Blick, pe baza datelor Touring Club Suisse (TCS).

Cea mai ieftină benzină dintre cele 19 țări analizate se găsește în Kosovo, unde un litru de benzină 95 costă aproximativ 1,39 euro, iar motorina – circa 1,59 euro. Croația urmează cu aproximativ 1,68 euro pentru benzină și 1,80 euro pentru motorină. Suedia este o altă surpriză, cu un preț de aproximativ 1,54 euro pentru benzină și 1,92 euro pentru motorină.

În România prețurile sunt mai mici decât în multe dintre statele din vestul Europei. Datele TCS indică aproximativ 1,82 euro pentru un litru de benzină și 1,92 euro pentru motorină.

La polul opus se află Danemarca, unde benzina costă aproximativ 2,55 euro litrul, iar motorina ajunge la 2,65 euro. În Olanda, prețurile sunt de circa 2,49 euro pentru benzină și 2,47 euro pentru motorină. Germania are un preț de aproximativ 2,31 euro pentru benzină și 2,33 euro pentru motorină.

Franța și Elveția se numără, de asemenea, printre țările cu prețuri ridicate. Potrivit datelor TCS, benzina ajunge în Franța la aproximativ 2,05 euro, iar motorina la circa 2,17 euro. În Elveția, benzina costă aproximativ 2,28 euro, iar motorina ajunge la circa 2,62 euro litrul.

În cazul Spaniei, un litru de benzină costă aproximativ 1,68 euro, iar motorina – 1,78 euro. Analiza Blick arată că diferențele dintre țări sunt influențate inclusiv de politica fiscală, Spania aplicând reduceri fiscale pentru carburanți.

Astfel, între Kosovo, unde benzina costă aproximativ 1,39 euro litrul, și Danemarca, unde ajunge la 2,55 euro, diferența este de peste 1,1 euro pentru fiecare litru. La un rezervor de 50 de litri, diferența poate ajunge la aproape 60 de euro.

În acest clasament nu se regăsește și Republica Moldova, însă prețurile de la noi pot fi puse în oglindă cu cele europene. Pentru 23 septembrie, ANRE a stabilit un preț maxim de 34,04 lei pentru un litru de benzină A95 ( 1,69 euro) și de 36,63 lei pentru un litru de motorină (1,82 euro), ceea ce plasează Moldova printre țările europene cu prețuri mai ridicate la carburanți, dar nu în zona celor mai scumpe piețe din Europa.