Curs valutar
  • EUR
    20.1303
    -0.227%
  • USD
    18.0881
    -0.0835%
  • RUB
    0.2246
    -0.089%
  • RON
    3.7624
    -0.2552%
  • UAH
    0.3967
    -0.0252%

Toate știrile

29 octombrie 2026

Studiu! Care este cea mai bună oră de culcare pentru reducerea riscului de a avea afecțiuni cardiace

10 Nov. 2021, 07:59
 // Categoria: Life // Autor:  Realitatea.md
10 Nov. 2021, 07:59 // Life //  Realitatea.md

Obiceiul de a merge la culcare înainte de ora 22:00 sau după ora 23:00 poate creşte riscul de apariţie a afecţiunilor cardiace, a constatat un nou studiu, relatează The Independent marţi.

O echipă de oameni de ştiinţă din Marea Britanie a examinat date colectate de la o cohortă de 88.000 de persoane care au raportat la ce oră au mers la culcare şi s-a ajuns la concluzia că ora optimă este între 22:00 şi 22:59.

Cei care au adormit înainte de ora 22:00 au avut un risc crescut cu 24% de a dezvolta ulterior boli de inimă, în timp ce persoanele care s-au dus la culcare după miezul nopţii au prezentat un risc mărit cu 25%.

Participanţii la studiu care au adormit între 23:00 şi 23:59 au avut un risc cu 12% mai mare.

„Corpul are un ceas intern de 24 de ore, numit ritm circadian, care ajută la reglarea funcţiilor fizice şi mentale. Deşi nu putem concluziona cauzalitatea în studiul nostru, rezultatele sugerează că orele de culcare timpurii sau târzii sunt mai susceptibile să perturbe ceasul organismului, cu consecinţe adverse pentru sănătatea cardiovasculară”, a declarat unul dintre cercetători, David Plans, de la Universitatea din Exeter.

Cercetări anterioare au evidenţiat asocierea dintre durata somnului şi riscurile cardiovasculare, însă acesta este primul studiu care analizează momentul la care oamenii adorm şi nu durata somnului.

Peste 88.000 de persoane, recrutate cu peste un deceniu în urmă în cadrul unui proiect de cercetare mai amplu, au purtat la încheietura mâinii un dispozitiv care a înregistrat momentul în care aceştia adormeau, pe o perioadă de şapte zile.

Cinci ani mai târziu, 3.172 dintre participanţi (3,6% din total) au dezvoltat o problemă cardiacă, precum atac de cord, accident vascular cerebral, atac ischemic tranzitoriu sau insuficienţă cardiacă.

Persoanele care s-au dus la culcare între 22:00 şi 23:00 au prezentat cel mai redus risc de probleme cardiace, au descoperit cercetătorii, chiar şi după ce au fost luate în calcul alte variabile precum vârsta, sexul, durata somnului, obiceiul fumatului, indicele de masă corporală, diabetul, tensiunea şi statutul socioeconomic.

„Studiul nostru indică faptul că momentul optim pentru a merge la culcare este într-un anumit punct al ciclului de 24 de ore al corpului, iar abaterile pot dăuna sănătăţii”, a spus Plans.

„Cel mai riscant moment a fost după miezul nopţii, posibil pentru că ar putea reduce probabilitatea de a vedea lumina dimineţii, care resetează ceasul corporal”, a adăugat specialistul.

Cu toate acestea, aceste date indică doar o corelaţie între ora de culcare şi bolile de inimă şi nu sunt suficiente pentru a demonstra că orele de culcare târzii sau timpurii cauzează apariţia unor probleme cardiovasculare mai târziu în viaţă.

După defalcarea datelor în funcţie de sexul participanţilor, asocierea dintre bolile de inimă şi momentul de debut al somnului a fost mai evidentă la femei, a adăugat Plans, care a precizat că în cazul bărbaţilor au existat diferenţe semnificative doar în cazul celor care adormeau înainte de ora 22:00. Acest lucru ar putea fi cauzat de diferenţele cu privire la modul în care sistemul hormonal funcţionează la bărbaţi şi femei şi la modul în care acesta răspunde la perturbarea ceasului intern.

„Deşi constatările nu indică o cauzalitate, momentul la care se adoarme a ieşit în evidenţă ca potenţial factor de risc cardiac – independent de alţi factori de risc şi de caracteristicile somnului. Dacă descoperirile noastre sunt confirmate în alte studii, momentul somnului şi igiena de bază a somnului ar putea constitui un obiectiv de sănătate publică cu costuri reduse pentru reducerea riscului de afecţiuni cardiace”, a spus David Plans.

Regina Giblin, asistent medical principal la British Heart Foundation, a declarat: „Acest studiu amplu sugerează că a merge la culcare între 22:00 şi 23:00 ar putea fi modalitatea optimă pentru majoritatea oamenilor de a-şi menţine inima sănătoasă pe termen lung. Cu toate acestea, este important să ne amintim că acest studiu indică doar o asociere şi nu poate dovedi cauza şi efectul. Este nevoie de mai multe cercetări asupra momentului şi duratei somnului ca factori de risc pentru bolile cardiace şi circulatorii”.

„A dormi suficient este important pentru starea noastră generală, precum şi pentru sănătatea noastră cardiacă şi a sistemului circulator, iar majoritatea adulţilor ar trebui să ţintească spre şapte până la nouă ore de somn pe noapte”, a notat Giblin.

Realitatea Live

29 Oct. 2026, 12:43
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
29 Oct. 2026, 12:43 // Slider //  Daniela Baranovschi

Statele Unite și Rusia discută despre posibila revenire a companiilor americane pe piața energetică rusă, inclusiv prin reluarea proiectului petrolier Sahalin-1 și cooperarea pentru transportul petrolului rusesc către Europa prin conducta Drujba, potrivit Financial Times.

Negocierile vizează și alte sectoare strategice, însă există divergențe între Washington și Moscova privind condițiile în care ar putea fi încheiate acordurile economice.

Printre variantele discutate de reprezentanții americani și ruși se numără reluarea exploatării comune a petrolului în cadrul proiectului Sahalin-1, din Extremul Orient rus. De asemenea, ar fi analizată posibilitatea implicării companiilor americane în restabilirea livrărilor de petrol din Rusia către Europa prin conducta Drujba, relatează Financial Times, citând persoane implicate în negocieri.

Un alt domeniu vizat este industria aeronautică. Companiile rusești ar putea relua livrările de titan către Statele Unite, un material important pentru fabricarea aeronavelor. În paralel, ar fi luată în calcul posibilitatea ca operatorii aerieni americani să primească acces la spațiul aerian rus pentru zborurile de tranzit, ceea ce le-ar permite să reducă timpul de călătorie și consumul de combustibil pe anumite rute.

Deocamdată, aceste propuneri nu reprezintă acorduri finalizate, iar punerea lor în aplicare depinde de evoluția negocierilor dintre cele două state, scrie Mediafax.

SUA condiționează acordurile economice cu Rusia de încheierea războiului din Ucraina

Potrivit surselor citate de Financial Times, una dintre principalele divergențe dintre Washington și Moscova privește momentul în care ar putea fi încheiate acordurile economice.

Reprezentanții Kremlinului ar fi interesați de reluarea cooperării economice cu Statele Unite în viitorul apropiat. În schimb, administrația americană consideră că încheierea războiului din Ucraina este o condiție necesară pentru semnarea unor înțelegeri de amploare.

Un interlocutor al publicației britanice a explicat că acordurile economice ar urma să fie incluse într-un tratat general de pace, menit să pună capăt conflictului. Totuși, deciziile finale nu au fost luate.

Diplomați occidentali citați de FT consideră că poziția președintelui rus Vladimir Putin reprezintă un obstacol în calea unui acord de pace. Un diplomat european, care a dorit să rămână anonim, a susținut că miza liderului de la Kremlin nu este strict financiară, ci ține de influență și control.

Aceste evaluări reflectă opiniile surselor citate de publicație și nu reprezintă o poziție oficială comună a tuturor participanților la negocieri.

ExxonMobil nu intenționează să revină deocamdată în Rusia

În mediul de afaceri american există în continuare rezerve privind reluarea investițiilor în Rusia. Un exemplu este compania petrolieră ExxonMobil, care deținea anterior o participație de 30% în proiectul Sahalin-1.

Potrivit informațiilor prezentate de Financial Times, compania nu intenționează, deocamdată, să revină pe piața rusă. După retragerea din țară, ExxonMobil a continuat să solicite despăgubiri pentru activele pierdute.

Eventuala reluare a proiectului ar depinde, astfel, nu doar de discuțiile dintre guverne, ci și de deciziile comerciale ale companiilor implicate și de condițiile în care acestea ar putea opera din nou în Rusia.

Trump și Putin au discutat mai multe proiecte economice comune

De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, reprezentanții administrației americane au încercat să identifice soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, inclusiv prin propuneri de cooperare economică.

Printre ideile vehiculate în discuțiile privind perioada 2025–2026 s-au numărat exploatarea metalelor rare, comercializarea gazului rusesc pe piața europeană de către companii americane, proiecte în regiunea arctică și construirea unui tunel care să lege Ciukotka, în Extremul Orient rus, de Alaska.

Aceste inițiative nu s-au concretizat, potrivit informațiilor prezentate în materialul citat. În paralel, negocierile economice au continuat, în pofida divergențelor privind războiul din Ucraina și condițiile unei eventuale înțelegeri de pace.

În interiorul administrației americane ar exista, de asemenea, rezerve față de strategia bazată pe stimulente economice pentru Moscova. Funcționari americani citați sub protecția anonimatului de Financial Times au criticat modul în care emisarii implicați în negocieri, Steve Witkoff și Jared Kushner, ar interpreta obiectivele liderului rus.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!