Studiu! Care este cea mai bună oră de culcare pentru reducerea riscului de a avea afecțiuni cardiace

Obiceiul de a merge la culcare înainte de ora 22:00 sau după ora 23:00 poate creşte riscul de apariţie a afecţiunilor cardiace, a constatat un nou studiu, relatează The Independent marţi.

O echipă de oameni de ştiinţă din Marea Britanie a examinat date colectate de la o cohortă de 88.000 de persoane care au raportat la ce oră au mers la culcare şi s-a ajuns la concluzia că ora optimă este între 22:00 şi 22:59.

Cei care au adormit înainte de ora 22:00 au avut un risc crescut cu 24% de a dezvolta ulterior boli de inimă, în timp ce persoanele care s-au dus la culcare după miezul nopţii au prezentat un risc mărit cu 25%.

Participanţii la studiu care au adormit între 23:00 şi 23:59 au avut un risc cu 12% mai mare.

„Corpul are un ceas intern de 24 de ore, numit ritm circadian, care ajută la reglarea funcţiilor fizice şi mentale. Deşi nu putem concluziona cauzalitatea în studiul nostru, rezultatele sugerează că orele de culcare timpurii sau târzii sunt mai susceptibile să perturbe ceasul organismului, cu consecinţe adverse pentru sănătatea cardiovasculară”, a declarat unul dintre cercetători, David Plans, de la Universitatea din Exeter.

Cercetări anterioare au evidenţiat asocierea dintre durata somnului şi riscurile cardiovasculare, însă acesta este primul studiu care analizează momentul la care oamenii adorm şi nu durata somnului.

Peste 88.000 de persoane, recrutate cu peste un deceniu în urmă în cadrul unui proiect de cercetare mai amplu, au purtat la încheietura mâinii un dispozitiv care a înregistrat momentul în care aceştia adormeau, pe o perioadă de şapte zile.

Cinci ani mai târziu, 3.172 dintre participanţi (3,6% din total) au dezvoltat o problemă cardiacă, precum atac de cord, accident vascular cerebral, atac ischemic tranzitoriu sau insuficienţă cardiacă.

Persoanele care s-au dus la culcare între 22:00 şi 23:00 au prezentat cel mai redus risc de probleme cardiace, au descoperit cercetătorii, chiar şi după ce au fost luate în calcul alte variabile precum vârsta, sexul, durata somnului, obiceiul fumatului, indicele de masă corporală, diabetul, tensiunea şi statutul socioeconomic.

„Studiul nostru indică faptul că momentul optim pentru a merge la culcare este într-un anumit punct al ciclului de 24 de ore al corpului, iar abaterile pot dăuna sănătăţii”, a spus Plans.

„Cel mai riscant moment a fost după miezul nopţii, posibil pentru că ar putea reduce probabilitatea de a vedea lumina dimineţii, care resetează ceasul corporal”, a adăugat specialistul.

Cu toate acestea, aceste date indică doar o corelaţie între ora de culcare şi bolile de inimă şi nu sunt suficiente pentru a demonstra că orele de culcare târzii sau timpurii cauzează apariţia unor probleme cardiovasculare mai târziu în viaţă.

După defalcarea datelor în funcţie de sexul participanţilor, asocierea dintre bolile de inimă şi momentul de debut al somnului a fost mai evidentă la femei, a adăugat Plans, care a precizat că în cazul bărbaţilor au existat diferenţe semnificative doar în cazul celor care adormeau înainte de ora 22:00. Acest lucru ar putea fi cauzat de diferenţele cu privire la modul în care sistemul hormonal funcţionează la bărbaţi şi femei şi la modul în care acesta răspunde la perturbarea ceasului intern.

„Deşi constatările nu indică o cauzalitate, momentul la care se adoarme a ieşit în evidenţă ca potenţial factor de risc cardiac – independent de alţi factori de risc şi de caracteristicile somnului. Dacă descoperirile noastre sunt confirmate în alte studii, momentul somnului şi igiena de bază a somnului ar putea constitui un obiectiv de sănătate publică cu costuri reduse pentru reducerea riscului de afecţiuni cardiace”, a spus David Plans.

Regina Giblin, asistent medical principal la British Heart Foundation, a declarat: „Acest studiu amplu sugerează că a merge la culcare între 22:00 şi 23:00 ar putea fi modalitatea optimă pentru majoritatea oamenilor de a-şi menţine inima sănătoasă pe termen lung. Cu toate acestea, este important să ne amintim că acest studiu indică doar o asociere şi nu poate dovedi cauza şi efectul. Este nevoie de mai multe cercetări asupra momentului şi duratei somnului ca factori de risc pentru bolile cardiace şi circulatorii”.

„A dormi suficient este important pentru starea noastră generală, precum şi pentru sănătatea noastră cardiacă şi a sistemului circulator, iar majoritatea adulţilor ar trebui să ţintească spre şapte până la nouă ore de somn pe noapte”, a notat Giblin.

#ora de culcare #afecțiuni cardiace #studiu

La finalul anului 2023, Republica Moldova alături de Ucraina au demarat procesul de aderare la UE. Tot atunci Georgia a obținut statutul de stat candidat pentru integrare în UE. Aceste trei state membre ale Parteneriatului Estic, deși împart un trecut similar, se remarcă printr-un grad diferit de determinare în ceea ce privește viitorul democrat. Fapt vizibil atât la nivel de populație în ansamblu, dar și mai mult, la nivelul tinerilor.

Spre exemplu, tinerii reprezintă catalizatorul protestelor din Georgia, care se desfășoară din 2023. Georgienii se opun ,,legii agenților străini”, împrumutată de guvernul georgian de la vecinii ruși, alegerilor parlamentare falsificate și pledează pentru continuarea parcursului european al țării. Cu cât guvernul Georgiei devine tot mai autoritar și aplică abuziv legea, cu atât tinerii se încăpățânează să își exercite dreptul democratic la protest și își exprimă în stradă dorința de a trăi într-o țară liberă și membră a UE. Imaginile cu steagul UE de la protestele din Georgia și mobilizarea mulțimii au făcut deja istorie. În Ucraina, tinerii au fost printre cei care au ieșit în stradă în 2013 ca reacție la refuzul președintelui de atunci Victor Ianukovici să semneze acordul de asociere politică și de liber schimb cu Uniunea Europeană (UE) în schimbul consolidării relației cu Rusia. Invazia rusă, tragedia de a pierde rude, casă, prieteni, bucăți din propria țară, nu îi face pe tinerii ucraineni decât să susțină cu o și mai mare determinare parcursul european al țării. Asta sugerează comportamentul lor care refuză capitularea, asta o spun și cifrele.

Tinerii ucraineni susțin în marea lor majoritate atât aderarea la UE cât și la NATO. Conform datelor din 2024, 77% dintre tinerii din Ucraina doresc ca aceasta să adere la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, iar 83% susțin aderarea Ucrainei la UE. Sentimentul tinerilor de aderare la UE este similar cu cel al populației per ansamblu, care nu clintește în dorința sa de a se apropia de UE în ciuda bombelor rusești care vor să îi convingă de altceva.

Prin comparație, tinerii georgieni cu vârstă cuprinsă între 18-34 de ani susțin aproape în unanimitate aderarea țării lor la UE, adică în proporție de 93%. Cifra este cu peste 10% mai mare decât susținerea generală a populației, care este oricum impresionant de mare – de 82%.

În Republica Moldova, spre deosebire de Ucraina și Georgia, susținerea generală a populației pentru aderarea țării la UE se ridică abia la 63%. Tinerii moldoveni cu vârstă cuprinsă între 18-29 își manifestă sprijinul pentru integrarea țării în UE într-o proporție de 71%. Practic, tinerii din Republica Moldova, deși sprijină majoritar aderarea țării la UE, își doresc totuși într-o pondere mai mică, ca cei din Ucraina și Georgia, un viitor european.

Mai mult decât atât, cercetările existente, cât și rezultatul referendumului de modificare a constituției în vederea integrării în UE de pe 20 octombrie 2024, evidențiază un fenomen de ezitare și/sau indiferență în rândul tinerilor moldoveni: pe de-o parte vrem să fim europeni, pe de altă parte nu acționăm cu hotărâre când se ivește oportunitatea de a ne construi prin alegere proprie viitorul.

Astfel, întrebați cum ar proceda dacă ar trebui să aleagă la referendum între UE și Uniunea Eurasiatică (o uniune care de mult a rămas mai degrabă un simbol al URSS decât o entitate activă și viabilă pentru moldoveni), doar 65% dintre tineri ar alege UE. În contextul referendumului de pe 20 octombrie, circa 59% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 18-29 ani afirmau că vor vota la referendum opțiunea „da”.

Vor tinerii moldoveni mai puțin în UE decât georgienii și ucrainenii?

Tinerii sunt în general percepuți drept agenți ai schimbării peste tot în lume. Aceștia tind să se identifice cu partidele democrate, să fie mai toleranți și mai deschiși la inovație.

Dacă e să vorbim despre rolul tinerilor în procesul de integrare UE, există așteptarea generală ca aceștia să fie motorul societății în promovarea idealurilor democratice și a valorilor Uniunii Europene. Ceea ce o și fac într-o oarecare măsură. Tinerii moldoveni în marea lor majoritate aspiră la o țară independentă, democratică și prosperă. Aceștia condamnă ferm formele corupției și văd în UE un model de dezvoltare pentru Republica Moldova. Tinerii înțeleg poate mai bine decât restul grupurilor demografice avantajele aderării Moldovei la UE dat fiind aspirațiile lor de a identifica oportunități de dezvoltare și beneficii economice pe termen lung.

Într-o societate politic și identitar fragmentată, anume tinerii ar trebui să fie grupul care coagulează societatea și o împinge să iasă din capcanele identitare și istorice.

Dacă acest lucru se întâmplă în Georgia și Ucraina, tinerii din Moldova par să fie rezultatul divizării sociale profunde și a dilemelor de securitate. O ipoteză care reiese din analiza datelor comparative din cele trei state, indică faptul că moldovenii de 18-29 de ani nu înțeleg pe deplin sensul democrației, nu pot face diferența dintre riscuri și oportunități, și cad în capcana tranzacționalismului politic, a confortului psihologic oferit de poziția individului neutru, fără a fi pe deplin conștienți de consecințele pe termen lung ale unui asemenea confort.

Spre exemplu, în cele două state care au trecut printr-un război cu Rusia, atât tinerii georgieni, cât și cei ucraineni, favorizează într-o proporție majoritară aderarea sau cooperarea cu Organizația Tratatului Atlanticului de Nord.

În Republica Moldova, deși pare că tinerii înțeleg mai bine decât restul populației importanța unei umbrele de securitate pentru pace și prosperitate și sprijină cu circa 10-15% mai mult apropierea de NATO, doar 36% dintre tineri sunt gata să susțină activ apropierea Moldovei de NATO. Iar acest fapt are loc în contextul în care de peste 30 de ani Rusia calcă în picioare neutralitatea țării, având ilegal trupe militare în regiunea transnistreană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În aceeași ordine de idei, deși în rândul tinerilor moldoveni predomină simpatia față de liderii europeni, peste un sfert dintre tineri manifestă încredere în liderul autoritar rus Vladimir Putin și cam tot atâția pentru Alexandr Lukașenko. Este important aici de precizat, că, cu cât nivelul de educație al tinerilor este mai ridicat, cu atât descrește simpatia pentru cei doi lideri autoritari.

Poziția tinerilor față de războiul rus din Ucraina întărește ipoteza că aceștia nu înțeleg pe deplin contextul internațional. 50% dintre tinerii moldoveni consideră că acțiunile militare care au loc în Ucraina sunt „un război nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei”, iar aproximativ o cincime consideră că este „un război nedeclarat între Rusia și NATO/Occident”, în timp ce 11% califică războiul din Ucraina ca pe o „operațiune militară specială rusească justificată”, aproximativ 5% au spus că „nu au niciun sentiment, nu le pasă”, în timp ce 11% nu știu cum să descrie războiul.

Prin comparație, tinerii georgieni în proporție de 84% văd în Rusia un pericol pentru independența Georgiei, iar peste 70% consideră Rusia o amenințare pentru securitatea națională, economia și valorile țării. Aceeași tendință se poate observa și în rândul tinerilor ucraineni. Pe când în Moldova, doar puțin peste jumătate dintre tineri consideră Rusia o amenințare de securitate națională.

Astfel, deși generația post-1990 a Republicii Moldova ar trebui să fie reperul moldovenilor care au trăit în comunism și dictatură lipsiți de oportunitatea deplină de a însuși ce reprezintă libertatea și dreptul de a alege, tinerii moldoveni sunt produsul unui clivaj social și politic național, care îi deosebește de semenii lor din Georgia și Ucraina.

Cu toate că tinerii moldovenii continuă să susțină idealurile democratice, în unele aspecte ce țin de securitate, valori sau aspecte politice, aceștia se poziționează cu o treaptă mai jos decât celelalte grupuri demografice. Faptul că Republica Moldova, deși de peste 30 de ani ieșită de sub comunism, încă perpetuează teama dialogului social pe teme de securitate și politică externă, afectează în mare parte rolul pe care ar trebui să îl joace tinerii în viața politică a țării.

Spre exemplu, faptul că părinții nu abordează în familie subiecte de politică externă și națională duce la fenomenul că o mare parte a tinerilor nu sunt interesați de politică și nu dezvoltă cultură civică. În sondajele din 2024, doar 20% dintre tineri afirmau că discută cu rudele și familia aspecte politice.

În contextul referendumului constituțional de pe 20 octombrie, doar 25% dintre tineri cu vârsta cuprinsă între 18-29 de ani indicau că au discutat cu două luni înainte de referendum cu cineva apropiat despre referendum și doar 14% dintre tineri spuneau că sunt la curent despre cum va fi formulată întrebarea supusă referendumului constituțional.

Într-o societate în care lipsește dialogului între generații, tinerii nu au cum să își joace rolul de motor al progresului social și de coagulator al direcției de politică externă a țării. Iar aici intervine rolul organizațiilor de tineret. Acestea, cu părere de rău, în lipsa unei culturi politice sănătoase și a unei moșteniri culturale, care încă nu tolerează dezbaterea socială și dreptul la opinie al tinerilor, trebuie nu doar să promoveze beneficiile materiale ale aderării unui stat la UE, dar și să discute tot mai des și interactiv despre idealurile și valorile democratice și ce înseamnă dictatura pentru trecutul, prezentul și viitorul unei țări.

#Tatiana Cojocari #integrarea europeana #opinie