Proiectul MMZ de ecologizare a fost inclus în revista „Managementul Deșeurilor”

„28 MLN USD – cea mai mare investiție în ecologizarea procesului de producție, va fi implementată de Uzina Metalurgică „MMZ”, până în anul 2026”, este titlul de pe coperta revistei „Managementul Deșeurilor”, editată de aproape zece ani de ONG-ul “Asociația pentru Valorificarea Deșeurilor”. Articolul publicat informează în detaliu despre principalele proiecte ale Uzinei Metalurgice „MMZ”, despre proiectele ce țin de ecologizarea producției și măsurile luate pentru conformarea la standardele internaționale.

Uzina Metalurgică „MMZ” a declarat drept prioritate Nr.1 ecologizarea procesului de producție, de la modernizarea unităților de producție, până la implementarea celor mai moderne sisteme de monitorizare a respectării normelor ecologice în cadrul procesului de producție.

Nivelul de dezvoltare a afacerii pe plan internațional și interacțiunea cu partenerii occidentali, necesită în prezent îndeplinirea tuturor standardelor internaționale, legate nu numai de procesul de producție, ci și de diferite sisteme de management: calitatea produselor finite, condiții de lucru sigure și condiții de operare acceptabile din punct de vedere ecologic.

Pentru a accelera ecologizarea procesului de producție a fost aprobat un program investițional pentru perioada 2019-2026, în valoare totală de 28 milioane USD. Elementele cheie ale acestuia sunt protecția aerului, bazinului acvatic și a resurselor funciare, precum și amenajarea teritoriului uzinei.

Deținerea certificatelor din seria ISO caracterizează nivelul de responsabilitate al producătorului de produse față de clienți, consumatori și societatea în ansamblu. O companie certificată ISO14001 este mai competitivă și de încredere pe piață.

Începând cu anul 2017, Uzina Metalurgică „MMZ”, la inițiativa Directorului General al întreprinderii, Sergey Valentinovich Kornev, a început să studieze experiența internațională și să efectueze un sondaj printre instituțiile de certificare din Europa – parteneri pe termen lung în domeniul certificării, precum CARES (Marea Britanie), ZETOM (Polonia), QUALITAS (România), precum și experiența de certificare a întreprinderilor metalurgice performante.

După o analiză amănunțită a activităților organismelor de certificare care au dreptul să presteze astfel de servicii, compania „SGS” (Elveția), care este lider mondial în domeniul certificării întreprinderilor industriale, a fost aleasă în calitate de partener prioritar, datorită faptul că această instituție certifică Uzina Metalurgică „MMZ” în domeniul managementului calității pentru conformitatea cu standardul ISO 9001:2015.

Au avut loc consultări cu reprezentanții SGS cu privire la opțiunile strategice și structurale pentru construirea unui sistem de management de mediu la uzină.

Ca urmare a muncii comune a specialiștilor de la SGS și Uzina Metalurgică „MMZ”, s-a decis crearea unui Sistem de Management Integrat (IMS), care include un sistem de management de mediu și un sistem de management al calității.

Au fost definite sarcini pentru organizarea, controlul și funcționarea noului Sistem de Management Integrat. Specialiștii uzinei au fost pregătiți la cursurile de auditori interni de către specialiștii companiei „SGS”.

După ce a studiat raportul experților care au efectuat auditul, SGS a concluzionat că sistemul de management de mediu al Uzinei Metalurgice „MMZ” respectă cerințele standardului internațional ISO 14001:2015, iar la 23 aprilie 2020, SGS Elveția (filiala în Republica Moldova) a eliberat pentru Uzina Metalurgică „MMZ” un certificat internațional de conformitate cu cerințele de mediu ISO 14001:2015 „Managementul de mediu”.

În același timp, conducerea fabricii acordă o mare atenție și implementării tehnologiilor “verzi” în procesul de producție. Unul din exemple sunt vehiculele electrice, care sunt un mijloc eclogic de transport. Astăzi, patru unități de vehicule „verzi” parcurg drumurile uzinei și regiunii. Două mașini electrice de pasageri au fost achiziționate anul trecut.

Toate cele enumerate mai sus fac parte dintr-o strategie complexă de ecologizare a procesului de producție, implementată de Uzina Metalurgică „MMZ”. Un proces, care se află într-o continuă dezvoltare, prin atragerea celor mai noi tehnologii din domeniu și a celor mai performante soluții existențe în practica internațională. O strategie care deja aduce roade la nivel de întreprindere, dar și la nivel local și național, prin asigurarea unui proces la cele mai înalte standarde naționale și internaționale de producție ecologică.

#revista #ecologizare #Uzina de la Ribnita #deseuri

„Modelul economic din regiunea transnistreană a dat faliment, pentru că el se susținea pe gaz nu ieftin, ci gaz pe degeaba, pentru că ei nu îl plăteau, pur și simplu, și Gazprom acumula de acolo datorii, în speranța că va veni vreo guvernare prorusă, pro-Kremlin la Chișinău și va accepta acea datorie de vreo 11 miliarde de dolari. Noi de fiecare dată am spus ‘Nu, mulțumesc!’. Nu malul drept a consumat gazele. Noi ce am consumat am plătit. Cei care au consumat să plătească sau cei care au livrat și au închis ochii și au tolerat – și e clar de ce au tolerat – să rezolve ei problema, pentru că este o problemă de datorii între două entități economice, nu are statul nicio treabă aici”. Comentariul a fost făcut de președintele PAS, Igor Grosu, într-un interviu pentru Agerpres.

Videouri cu străzi în beznă în localități din stânga Nistrului apar din nou pe rețelele sociale

„Spuneam că a colapsat (n.r.- modelul economic) în sensul în care o bună parte din industria din stânga Nistrului este într-o situație foarte complicată acum – chiar zilele astea a apărut o știre că a fost restricționat consumul de gaze pe o săptămână și jumătate, două săptămâni – își fac griji, va veni sau nu gazul, vor fi sau nu capabili să plătească pentru următoarea tranșă de gaz, veniturile sunt mai mici. Putem spune lucrul ăsta, în mod cert sunt mai mici veniturile de pe malul stâng, decât pe malul drept. Asta înseamnă că mulți, zeci de mii de cetățeni de-ai noștri (din stânga Nistrului – n.r.), trec pe malul drept, au joburi aici pe malul drept, muncesc”, a continuat politicianul.

„Din punctul de vedere al securității, eu zic că e o realizare importantă. Nu am permis, și cei din stânga Nistrului au înțeles că nu e cazul să fie tensionată situația în stânga Nistrului. Și când spun să fie tensionată, am în vedere să fie folosită stânga Nistrului împotriva Ucrainei, în spatele Ucrainei, pe direcția Odesa. Aici era miza și planul rușilor pe care aceștia nu îl ascund și nu l-au ascuns niciodată: sudul, și să decupleze Ucraina de la Marea Neagă. Acesta era planul și continuă să fie. (Transnistrenii – n.r.) au înțeles, n-au escaladat, n-au tensionat situația. Și noi (Chișinăul – n.r.) am fost corecți: atunci când, iarna trecută, Gazprom a oprit livrarea de gaz către malul stâng, noi am oferit toată asistența, chiar dacă acest lucru a fost nepopular pentru noi, cei de pe malul drept. Noi ne-am asumat această decizie politică, pentru că este vorba de peste 300.000 de cetățeni, care și ei sunt cetățenii Republicii Moldova, dincolo de faptul că trăiesc într-un mediu toxic, vreau să spun, plin de propagandă (…). Sunt cetățenii noștri și noi nu puteam să admitem o criză umanitară. Până la urmă, Rusia asta și-a dorit, înțelegând că era ultima iarnă când ne mai putea cumva șantaja, (când mai putea) crea o criză umanitară, care ulterior să se transforme într-o criză eventual politică. Slavă Domnului, am gestionat, am acționat așa cum a trebuit și am depășit această problemă”, a adăugat Igor Grosu.

„Surprinzător, un alt indicator foarte interesant care merită atenția este că 40% din alegătorii de pe malul stâng (din Transnistria – n.r.) care au venit și au votat pe malul drept, în secțiile de votare deschise special pentru ei, au votat pentru proeuropeni, ca să zic așa, să nu-mi fac reclamă, pentru vectorul proeuropean, ceea ce mă face să cred că este o dovadă elocventă: alegerile sunt cel mai bun sondaj”, a conchis el.

Potrivit vicepremierului pentru Reintegrare, Roman Roșca, Guvernul monitorizează livrările de gaze în stânga Nistrului. Oficialul a mai menționat că „nu există deschidere din partea Tiraspolului” privind alinierea la standardele naționale. Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, a declarat că volumele de gaze contractate și achitate de către Tiraspoltransgaz (TTG) sunt suficiente pentru consumul de pe malul stâng al Nistrului până la data de 16 octombrie 2025. Iar ministrul Energiei, Dorin Junghietu, susține că în prezent sunt livrate malului stâng al Nistrului 1,2-1,5 milioane de metri cubi de gaze pe zi, ceea ce constituie echivalentul volumului primit în timpul verii. Potrivit lui, acest volum îi permite regiunii să își asigure o producție limitată de curent, volum de electricitate completat cu funcționarea sporită a Hidrocentralei de la Dubăsari.

Gazprom a sistat livrările de metan către stânga Nistrului la 1 ianuarie 2025. Ulterior, începând cu 14 februarie, gazele au fost reluate pe baza unei scheme intermediare: compania ungară MET Gas and Energy Marketing AG livrează gazul la granița cu Republica Moldova, iar un offshore din Dubai achită contravaloarea. La frontieră, cantitatea de 3,2 milioane metri cubi pe zi este preluată de Moldovagaz și redirecționată către Tiraspol, pe baza unei plăți anticipate.

În ianuarie–februarie 2025, localitățile cu pricina s-au confruntat cu o criză energetică similară.