Prima ședință plenară a Parlamentului din sesiunea de primăvară a anului 2023 s-a desfășurat cu încălcarea mai multor proceduri legislative. Constatarea aparține Asociației Promo-LEX care continuă, și în acest an, monitorizarea civică a organizării ședințelor plenare.

Biroul permanent al Parlamentului nu a respectat procedura de întocmire, iar Parlamentul – procedura de aprobare și publicare a ordinii de zi a primei ședințe, menționează Promo-LEX.

„Conform art. 39 alin. (2) și (3) din Regulamentul Parlamentului, ordinea de zi se aprobă pentru o perioadă de două săptămâni. Totodată, conform art. 45 alin. (1) și (2), ordinea de zi se plasează pe pagina web a instituției și se înmânează deputaților la începutul săptămânii de lucru. Transparența decizională a fost și ea afectată în cazul a 12 proiecte votate la ședința din 2 februarie 2023, ceea ce constituie 52% din numărul total. Remarcăm că, pentru 2 proiecte a fost solicitată de către Guvern (1) și deputații PAS (1) examinarea în mod prioritar. Notăm că, în cazul proiectului înaintat la inițiativa deputaților PAS nu este clar temeiul legal și motivul acordării regimului de prioritate, deoarece Regulamentul Parlamentului reglementează acordarea priorității propunerilor Președintelui (art. 42) Prim-ministrului (art. 43) și a opoziției parlamentare (art. 43¹) la întocmirea ordinii de zi”, se arată în comunicat.

În ziua ședinței plenare nu au fost publicate cinci rapoarte ale comisiilor permanente, iar în cazul a 9 proiecte de acte normative – actele aferente, mai explică membrii asociației. Promo-LEX susține că nici acțiunile speakerului Parlamentului nu au fost conform legii.

„La începutul ședinței și-au înregistrat prezența 89 de deputați. La procedura de vot au luat parte (prin exprimarea opțiunilor Pentru, Contra, Nu a votat) între 56 și 81 deputați. Promo-LEX atrage atenția că potrivit art. 132 din Regulamentul Parlamentului se interzice tulburarea dezbaterilor sau crearea agitației în sala de ședințe, precum și blocarea tribunelor sau crearea unor condiții de imposibilitate a continuării ședinței. Pentru încălcarea acestor prevederi se aplică sancțiuni. Totuși, în acest caz, Președintele Parlamentului nu a aplicat și nici nu a propus aplicarea sancțiunilor”, se arată în nota informativă.

Amintim că, în perioada anilor 2021–2025, activitatea Parlamentului Republicii Moldova este supusă unei monitorizări exhaustive în cadrul Programului Promo-LEX „Democrație, Transparență și Responsabilitate”. Scopul monitorizării este de a spori transparența instituției, de a contribui la îmbunătățirea procedurilor legislative și de a consolida interacțiunea dintre deputați și cetățeni.

#incalcari #Promo-Lex #sedinta plenara

Peste 1,38 milioane de vehicule erau înmatriculate în Republica Moldova în 2025, față de aproximativ 1,17 milioane în 2022. Totodată, numărul accidentelor rutiere a crescut cu 10,4% într-un an, iar transportul public a înregistrat 333 de milioane de pasageri. Cifrele se regăsesc în nota de fundamentare a Strategiei naționale privind Sistemele de Transport Inteligente pentru perioada 2026-2035 supusă consultărilor publice, transmite IPN.

Datele sunt prezentate de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale în argumentarea necesității elaborării Strategiei. Documentul mai indică o creștere a presiunii asupra infrastructurii de transport, pe fondul majorării numărului de vehicule și al dependenței de transportul rutier.

Potrivit documentului, numărul pasagerilor transportați în 2025 a crescut cu 8,3% față de anul precedent. 65,2% au utilizat transportul electric, 34% – autobuzele și microbuzele, iar transportul feroviar a înregistrat 286,6 mii de pasageri, adică mai puțin de 0,1%.

Nota de fundamentare mai arată că numărul persoanelor decedate în accidente rutiere a fost de 189 în 2025, în scădere față de 2024, când au fost 209. Aproximativ 48,66% dintre accidente s-au produs în mediul urban.

În transportul de mărfuri, volumul total transportat de întreprinderile de profil a ajuns la 20,2 milioane de tone în 2025, comparativ cu 19,7 milioane de tone în 2021. Transportul rutier a reprezentat aproximativ 87% din volumul total de mărfuri.

Strategia pentru perioada 2026-2035, prevede dezvoltarea unui sistem național de transport inteligent, bazat pe tehnologii digitale, senzori și schimb de date în timp real. Printre măsurile propuse se numără monitorizarea și dirijarea traficului, informarea călătorilor, optimizarea transportului public, gestionarea parcărilor, prevenirea accidentelor și coordonarea transportului de mărfuri.