Prima ședință plenară a Parlamentului din sesiunea de primăvară a anului 2023 s-a desfășurat cu încălcarea mai multor proceduri legislative. Constatarea aparține Asociației Promo-LEX care continuă, și în acest an, monitorizarea civică a organizării ședințelor plenare.

Biroul permanent al Parlamentului nu a respectat procedura de întocmire, iar Parlamentul – procedura de aprobare și publicare a ordinii de zi a primei ședințe, menționează Promo-LEX.

„Conform art. 39 alin. (2) și (3) din Regulamentul Parlamentului, ordinea de zi se aprobă pentru o perioadă de două săptămâni. Totodată, conform art. 45 alin. (1) și (2), ordinea de zi se plasează pe pagina web a instituției și se înmânează deputaților la începutul săptămânii de lucru. Transparența decizională a fost și ea afectată în cazul a 12 proiecte votate la ședința din 2 februarie 2023, ceea ce constituie 52% din numărul total. Remarcăm că, pentru 2 proiecte a fost solicitată de către Guvern (1) și deputații PAS (1) examinarea în mod prioritar. Notăm că, în cazul proiectului înaintat la inițiativa deputaților PAS nu este clar temeiul legal și motivul acordării regimului de prioritate, deoarece Regulamentul Parlamentului reglementează acordarea priorității propunerilor Președintelui (art. 42) Prim-ministrului (art. 43) și a opoziției parlamentare (art. 43¹) la întocmirea ordinii de zi”, se arată în comunicat.

În ziua ședinței plenare nu au fost publicate cinci rapoarte ale comisiilor permanente, iar în cazul a 9 proiecte de acte normative – actele aferente, mai explică membrii asociației. Promo-LEX susține că nici acțiunile speakerului Parlamentului nu au fost conform legii.

„La începutul ședinței și-au înregistrat prezența 89 de deputați. La procedura de vot au luat parte (prin exprimarea opțiunilor Pentru, Contra, Nu a votat) între 56 și 81 deputați. Promo-LEX atrage atenția că potrivit art. 132 din Regulamentul Parlamentului se interzice tulburarea dezbaterilor sau crearea agitației în sala de ședințe, precum și blocarea tribunelor sau crearea unor condiții de imposibilitate a continuării ședinței. Pentru încălcarea acestor prevederi se aplică sancțiuni. Totuși, în acest caz, Președintele Parlamentului nu a aplicat și nici nu a propus aplicarea sancțiunilor”, se arată în nota informativă.

Amintim că, în perioada anilor 2021–2025, activitatea Parlamentului Republicii Moldova este supusă unei monitorizări exhaustive în cadrul Programului Promo-LEX „Democrație, Transparență și Responsabilitate”. Scopul monitorizării este de a spori transparența instituției, de a contribui la îmbunătățirea procedurilor legislative și de a consolida interacțiunea dintre deputați și cetățeni.

#incalcari #Promo-Lex #sedinta plenara

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.