În timp ce frigul și întunericul cuprinde regiunea transnistreană, războiul informațional al Kremlinului își face simțită prezența mai puternic ca niciodată. Situația delicată a livrării gazului și întreruperile de curent au generat un val de reacții controversate pe rețelele sociale, alimentând ura și dezbinarea între moldovenii de pe malul drept și cel din stânga Nistrului.

Un exemplu grăitor este mesajul publicat pe TikTok de Elena Chizil, o bloggeriță stabilită în Transnistria, care promovează viața la țară. Aceasta a descris cu amărăciune cum o parte a populației s-a bucurat de dificultățile întâmpinate de locuitorii din regiune.

„Așa vă trebuie” – miile de comentarii de pe rețelele sociale de când nu avem gaz, cu întreruperi programate de lumină. Nu e nimic strașnic, cu toate ne deprindem. Cei care ne-ați scris așa, nu vă doresc să cunoașteți ce este frigul și întunericul. Nu ne temem de asta, eu mă tem de oameni răi și de faptul că o bună parte din societate a bătut din palme și s-a bucurat – asta-i strașnic. Nu ne mai trebuie război, când avem atâta ură pe loc. De 5 ani de când sunt în Transnistria nu am văzut atâta lume bună cât am cunoscut aici. Nu mă interesează viziunile politice ale nimănui, atât timp cât omul este bun. Situația dată aș fi vrut să fie luată altfel, dar avem ce avem. Trebuia să cunoaște și partea asta. Urât. La noi o să fie bine, sunt sigură”, a spus Elena Chizil.

În contextul general, jurnalista Oxana Greadcenco, care a emigrat de mai mulți ani în Amsterdam, a atras atenția asupra rolului propagandei ruse în această criză.

„Neața, mai puțin celor care se bucură pe Internet, că regiunea transnistreană a rămas fără gaz. Sunt șocată de valul de răutate. Nimeni nu merită să rămână fără căldură în mijlocul iernii, indiferent unde s-a născut sau cine controlează acel teritoriu. Propaganda rusă exact asta vrea – să existe și mai multă ură între oamenii de pe ambele maluri ale Nistrului. O alimentăm gratuit. Satul meu e unul dintre cele 12 care se subordonează Guvernului de la Chișinău, dar a rămas fără gaz, pentru că sunt conectate direct la rețeaua transnistreană”.

Observatorii atrag atenția că astfel de reacții alimentate de propagandă au scopul de a destabiliza relațiile dintre moldoveni și de a menține tensiunile sociale. Dincolo de diferențele politice, criza actuală dezvăluie cât de vulnerabile sunt comunitățile în fața manipulării informaționale și a discursului de ură. Solidaritatea și înțelegerea reciprocă sunt mai importante ca niciodată, într-o perioadă în care provocările externe încearcă să destrame unitatea unui popor deja divizat de circumstanțe istorice și geopolitice.

Rusia neagă folosirea gazului ca armă pentru a constrânge Moldova și dă vina pe Kiev că a refuzat să reînnoiască acordul de tranzit al gazelor. Republica Moldova primește aproximativ 60% din necesarul de gaze din România și produce restul. Dar tăierile de energie din Transnistria reprezintă o problemă pentru țară, în special pentru că regiunea găzduiește o centrală electrică care furnizează cea mai mare parte a energiei pentru zonele controlate de guvern ale Moldovei la un preț fix și scăzut. Autoritățile de la Chișinău spun că Gazprom ar putea furniza gaz ocolind Ucraina, dar Rusia a ales în mod deliberat să nu facă acest lucru. Chiar înainte de oprirea livrărilor prin Ucraina, Gazprom a declarat pe 28 decembrie că va suspenda exporturile către Moldova la 1 ianuarie, din cauza a ceea ce Rusia spune că sunt datorii neachitate ale Moldovei de 709 milioane de dolari. Moldova contestă acest lucru și susține că este vorba de 8,6 milioane de dolari.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#electricitate #gaze naturale #tiktok #Transnistria

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.