România își face scut în faţa dezinformării şi fake news și ia lecţii de la noi, moldovenii. Țara vecină va avea un Centru pentru Combaterea Dezinformării pentru a contracara propaganda prorusă prezentă pe Internet. Pentru a vedea ce înseamnă o instituţie menită să dezactivezii trolii ruşi, Observator a mers la Chişinău, unde deja există un astfel de centru. Un reportaj în exclusivitate realizat de jurnalistul Cristi Popovici.

Mai mult ca niciodată, România a fost în acest an, ţinta unor campanii uriaşe de dezinformare, multe atribuite Federaţiei Ruse, menite să destabilizeze întreaga societate. Răspunsul autorităţilor noastre a venit târziu, iar anularea alegerilor prezidenţiale de către Curtea Constituţională a produs o undă de şoc în întreaga ţară.

„Suntem în mijlocul unui război hibrid, în care noi toţi am devenit soldaţi în linia întâi. Până acum, ne uitam la vecinii moldoveni şi credeam că nouă nu ni se va putea întâmpla niciodată aşa ceva. – doar adauga diacritice, fara a modifica altceva, nici macar ghilimelele”, scrie în reportaj.

Mii de mesaje antieuropene şi proruse sunt distribuite zilnic pe reţelele sociale din Republica Moldova. La Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării sau STRATCOM, ele sunt monitorizate de o mână de oameni.

Din motive de securitate, accesul în centrul pentru combaterea dezinformării din Chișinău nu este permis presei. În el lucrează momentan 25 de IT-iști, experți în diverse domenii și specialiști în comunicare online.

Petru Macovei este un ziarist cunoscut şi activist pentru drepturile omului în Republica Moldova. Face parte din acest Institut care funcţionează ca o barieră de anticorpi. Informaţiile pe care el şi mai mulţi voluntari le strâng ajung pe masa experţilor Centrului, care decid, mai departe, cum să combată ştirile false şi propaganda.

„La România au fost trimise 10.000 de uniforme ale poliţiei naţionale şi 10.000 de uniforme ale armatei moldoveneşti”, a declarat Marina Tauber, parlamentar prorus. „Genul ăsta de afirmaţii care au panicat o parte a societăţii, ele trebuie să fie anihilate. Tocmai de aceasta se ocupă acest Centru”, a explicat Petru Macovei, membru în Centrul pentru Combaterea Dezinformării din Rep. Moldova.

Informaţiile tip fake news şi cele de propagandă pro-rusă apar, masiv, pe reţelele de socializare. Ele sunt verificate de membrii Centrului. Un raport este trimis mai multor instituţii printre care Preşedinţia, Guvernul şi Serviciile Secrete. Tot de aici vin şi recomandările pentru combaterea falsurilor.

„Este un centru care coagulează eforturile de combatere a agresiunii hibride. Dezvoltă metodologii ce mesaje se propagă, ce impact au asupra cetățenilor noștri și cum facem să ne protejăm”, a spus Aurelian Paşa, membru în Centrul pentru Combaterea Dezinformării din Rep. Moldova.

Serviciul Român de Informaţii a stabilit că o rețea de 25.000 de conturi de Tiktok a fost asociată direct campaniei lui Călin Georgescu, un candidat apărut de nicăieri, susţinător al lui Vladimir Putin. Surprinzător, acesta a câştigat primul tur.

„Câte un grup de Telegram, pentru fiecare județ, acolo se dau instrucțiuni, să plătească către acei activiști care să comenteze, să facă o campanie de influențare. În spatele acestui efort stă acest Ilan Șor, care a angajat vorbitori de limba română pe care îi ține în Rusia într-un centru de comandă”, a declarat Aurelian Paşa, membru în Centrul pentru Combaterea Dezinformării Rep. Moldova.

Ilan Şor este un oligarh prorus, refugiat la Moscova după ce a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru escrocherie şi spălare de bani în Republica Moldova. Rețeta dezinformării din România este aceeași aplicată pentru a destabiliza și Republica Moldova, dar și Georgia. Iar principalele canale de propagandă pro-rusă sunt Tik Tok și Telegram, rețelele de socializare deținute de China și Rusia.

Centrul pentru Combaterea Dezinformării de la Chișinău a fost creat în urmă cu un an, la iniţiativa preşedintei Maia Sandu, după modelul unor instituţii din ţările baltice şi nordice.

„Văzând cum funcţionează aceste metode de dezinformare, cu viteza luminii şi cât de paguboase pot fi, toate ţările vor avea nevoie de aşa ceva”, a spus Maia Sandu.

Surse guvernamentale spun că autorităţile de la Bucureşti lucrează la un proiect inspirat din legislaţia franceză.

„Există o discuție tehnică în momentul de față prin care la nivelul României trebuie să existe o anumită autoritate ca să nu fim în situația în care instituțiile dau vina de pe una pe alta, ca să nu avem situații ca în cazul alegerilor prezidențiale, lucru total nefiresc și anormal”, a declarat Bogdan Ivan, ministrul Digitalizării.

Recent, un grup de experți bulgari în securitate cibernetică a dezvăluit că Rusia a cheltuit 69 de milioane de euro pentru a finanța campania de propagandă și interferență la scară largă în România şi Bulgaria.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#centru #propaganda prorusa #Republica Moldova #Romania

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.