Proprietarii clădirilor părăsite ar putea fi obligați prin lege să asigure îngrădirea și semnalizarea riscurilor pe care acestea le prezintă. Propunerea a fost discutată recent în Parlament, în cadrul audierilor organizate de Comisia pentru securitate națională. Inițiativa survine după tragedia de la fostul Hotel Național, unde o fetiță de 13 ani și-a pierdut viața, căzând într-o clădire abandonată din centrul Chișinăului.

Realitatea Săptămânii: Scheletele de beton, care amenință capitala

Deputatul PAS Lilian Carp, președintele comisiei parlamentare de profil, a explicat că măsura nu se limitează la Hotelul Național, ci vizează toate clădirile părăsite care prezintă risc de securitate în localitățile în care se află. „Proprietarul trebuie, din contul său, să asigure îngrădirea clădirii și să o acopere cu imaginea a ceea ce urmează a fi construit, așa cum este în țările occidentale”, a declarat Carp.

În cazul în care proprietarul refuză să intervină, administrația publică locală ar urma să efectueze lucrările, iar nota de plată să fie transmisă agentului economic, care va fi obligat să achite costurile.

De asemenea, poliția va intensifica raziile la fostul Hotel Național, pentru a preveni accesul persoanelor în clădirile abandonate și pentru a evita alte incidente tragice.

Tragedia de la Hotelul Național a avut loc pe 6 noiembrie, când fetița de 13 ani a fost găsită fără suflare în incinta clădirii abandonate, care nu era nici îngrădită, nici semnalizată corespunzător.

În urma incidentului, Primăria Chișinău a anunțat că va îngrădi clădirea și va instala camere video care vor filma non-stop, pentru a monitoriza perimetrul. Edilul Ion Ceban a precizat că, inițial, Primăria își va asuma costurile, urmând ca factura să fie transmisă ulterior proprietarului clădirii. Totodată, a cerut Guvernului să asigure paznici pentru clădire, solicitare care nu a fost comentată de autoritățile centrale până în prezent.

Deputatul Carp a subliniat că acestea sunt doar câteva dintre propunerile menite să sporească siguranța publică și să prevină tragedii similare în viitor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cladiri abandonate #lege

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.