În viața fiecărei persoane vine un moment în care trebuie să reflecteze profund asupra sănătății sale. De obicei, acest moment apare atunci când începem să simțim schimbările aduse de vârstă. Potrivit publicației slovace Aktuality, parte a trustului Ringier, cercetători finlandezi au realizat un studiu impresionant care arată cum anumite obiceiuri influențează sănătatea zilnică și starea de bine mentală.
Studiul, realizat de cercetătorii finlandezi din cadrul Jyväskylä Longitudinal Study of Personality and Social Development, a urmărit o grupă de persoane cu vârste cuprinse între 8 și 61 de ani, colectând date despre sănătatea și obiceiurile lor de viață în cinci etape: la 27, 36, 42, 50 și 61 de ani.
Rezultatele, publicate în aprilie 2025 în jurnalul medical „Annals of Medicine”, oferă perspective clare asupra impactului obiceiurilor riscante asupra sănătății și stării de bine. Specialiștii avertizează că există un deceniu specific în viață, între 36 și 46 de ani, în care trebuie să acordăm o atenție deosebită sănătății noastre.
Studiul subliniază că între 36 și 46 de ani, consecințele obiceiurilor nesănătoase precum, fumatul, consumul de alcool și lipsa activității fizice devin cele mai evidente. Cercetătorii consideră acest interval de vârstă ca fiind crucial pentru a lua măsuri de prevenire a problemelor grave de sănătate.
„Descoperirile noastre subliniază importanța prevenirii și abordării obiceiurilor de sănătate riscante, precum fumatul, consumul de alcool și inactivitatea fizică, cât mai curând posibil, pentru a preveni daunele care se acumulează în timp și duc la deteriorarea sănătății mentale și fizice”, a declarat Tiia Kekäläinen, autoarea principală a studiului.
Datele colectate arată că, la vârsta de 36 de ani, participanții au început să resimtă o creștere semnificativă a simptomelor negative asupra sănătății fizice și mentale. Aceste efecte sunt rezultatul așa-numitelor „greșeli ale tinereții”, obiceiuri dăunătoare care persistă până în al treilea deceniu de viață. La vârsta de 42 de ani, testele medicale efectuate în cadrul studiului au relevat primele semne concrete ale impactului negativ al acestor obiceiuri. Dacă aceste comportamente persistă în deceniile următoare, riscul de boli grave și deces prematur crește semnificativ după vârsta de 50 de ani.
Printre afecțiunile asociate se numără bolile cardiovasculare, accidentele vasculare cerebrale, hipertensiunea arterială, bolile hepatice și anumite tipuri de cancer. De asemenea, sănătatea mentală poate fi grav afectată, cu simptome depresive tot mai frecvente.
Grija pentru sănătate ar trebui să fie o prioritate pe tot parcursul vieții, însă cercetătorii finlandezi subliniază că deceniul 36-46 de ani este esențial.
„Este un semnal clar că este timpul pentru schimbare”, explică cercetătorii.
După 50 de ani, riscul de a dezvolta afecțiuni severe și de a suferi de pe urma lor crește considerabil, mai ales dacă obiceiurile dăunătoare au persistat în deceniul anterior. Totuși, acest lucru nu înseamnă că sănătatea poate fi neglijată până la vârsta de 36 de ani.
