Membri ai Blocului politic „Împreună” au organizat joi, 3 aprilie, un flashmob în fața sediului Companiei „Teleradio-Moldova”. Aceștia au acuzat postul public de televiziune că ar favoriza guvernarea și ar ignora opoziția și au pledat împotriva lansării unui post public de televiziune exclusiv în limba rusă, Moldova 3. Conducerea TRM respinge acuzațiile și afirmă că politica editorială se bazează pe standarde profesionale și rapoarte independente de monitorizare, care indică o îmbunătățire a echilibrului politic.

Liderul Platformei Demnitate și Adevăr, Dinu Plîngău, a declarat că protestul este îndreptat împotriva a ceea ce el numește „derapaje” în activitatea televiziunii publice: „În primul rând, ne referim la politică editorială a postului public de televiziune, un post de televiziune plătit din banii publici, din banii fiecărui cetățean al Republicii Moldova și, în condițiile actuale, acest post trebuie să manifeste prin politica sa editorială așteptările oamenilor să fie oamenii informați corect”.

Membrii Blocului au contestat, inclusiv, lansarea Moldova 3. Dinu Plîngău susține că postul de televiziune, care ar putea fi creat la inițiativa partidului de guvernare și care se află în prezent în consultări publice, ar încălca prevederile constituționale și nu ar fi susținut de un plan financiar transparent: „Acea inițiativă, cel puțin la capitolul în care a fost prezentat în scris, contravine Constituției Republicii Moldova, nu este justificată din punct de vedere financiar”.

Manifestanții s-au plâns, inclusiv, că formațiunile din opoziție ar fi invitate „rar” în emisiunile de la postul public de televiziune, Moldova 1.

„Partidul de guvernământ și exponenta acestuia în toate perioadele sunt seară de seară în platourile de televiziune, își fac publicitate publică pe banii noștri și vorbesc despre așa-numitele reușite, dar mai puțin despre eșecurile, despre prețurile galopante care au crescut, despre prețurile la resursele energetice”, a declarat Alexandru Bujorean, unul dintre fondatorii Blocului politic „Împreună”.

În replică, directorul general al Companiei „Teleradio-Moldova”, Vlad Țurcanu, a respins acuzațiile privind angajarea politică a instituției.

„De aici și până la a acuza Teleradio că este angajată politic ar trebui să avem măsura lucrurilor. Noi ne facem o impresie despre ce prestație avem nu în funcție de declarațiile politicienilor, ci în funcție de rapoartele de monitorizare pe care le facem noi înșine și pe care le fac entități independente. Aș vrea să fac o trimitere la Raportul de monitorizare pentru cinci emisiuni realizat în decembrie 2024 de către Centrul de Jurnalism Independent, care atestă o îmbunătățire a prestației noastre din punct de vedere al echilibrului politic. Așadar, încercăm să ne concentrăm asupra cifrelor, nu asupra emoțiilor pe care le propagă în spațiul public anumiți actori politici”, a declarat Vlad Țurcanu.

Moldova 1 precizează că, potrivit ultimului raport de monitorizare realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent, Moldova 1 a reflectat în mare parte neutru informațiile prezentate în buletinele informative principale ale zilei și în emisiunile analitice, iar subiectele politice au fost reflectate în număr mai mic, semnalând un posibil început al „depolitizării” știrilor televiziunii publice și o prioritizare a interesului public.

Deschiderea unui nou canal public de televiziune – Moldova 3, cu difuzare exclusiv în limba rusă – este prevăzută într-un proiect de lege avizat recent de Guvernul Republicii Moldova. Noul post ar urma să fie gestionat de Compania „Teleradio-Moldova”, în calitate de furnizor public național de servicii media. Executivul a explicat că lansarea postului implică cheltuieli bugetare încă neestimate și recomandă atragerea de fonduri externe, inclusiv de la parteneri de dezvoltare. Totodată, se propune consultarea Consiliului Audiovizualului și a Consiliului Concurenței, pentru a asigura respectarea principiului concurenței loiale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#flashmob #TRM

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.