Zeci de mii de persoane au manifestat la Ierusalim împotriva guvernului lui Benjamin Netanyahu şi împotriva derogărilor de la serviciul militar acordate bărbaţilor evrei ultraortodocşi, scene care amintesc de protestele de stradă în masă de anul trecut, relatează Reuters.

Grupuri de protestatari, inclusiv unele care au condus demonstraţiile în masă care au zguduit Israelul în 2023, au organizat mitingul în faţa parlamentului, Knesset, cerând organizarea de noi alegeri pentru a înlocui guvernul.

Protestatarii doresc, de asemenea, o împărţire mai echitabilă a poverii serviciului militar obligatoriu pentru majoritatea israelienilor. Aproximativ 600 de soldaţi au fost ucişi până în prezent începând de la atacul Hamas din 7 octombrie şi de la războiul care a urmat în Gaza, cel mai mare număr de victime din ultimii ani în rândul armatei.

Postul israelian N12 News a precizat că aceasta pare să fie cel mai mare protest de la începutul războiului. Site-urile de ştiri Haaretz şi Ynet au transmis că manifestaţia a atras zeci de mii de oameni.

Războiul Israelului în Gaza a agravat o sursă veche de fricţiune în societate, care nelinişteşte şi guvernul de coaliţie al lui Netanyahu – scutirile acordate studenţilor evrei ultraortodocşi de la seminarii de la îndeplinirea serviciului militar.

În contextul în care termenul limită era 31 martie pentru ca guvernul să vină cu o legislaţie care să rezolve un impas de zeci de ani pe această temă, Netanyahu a depus săptămâna trecută o cerere de ultim moment la Curtea Supremă pentru o amânare de 30 de zile.

Într-o aparentă concesie, Curtea Supremă a dat termen până la 30 aprilie pentru ca oficialii guvernamentali să prezinte argumente suplimentare. Dar, într-o hotărâre provizorie, aceasta a ordonat, de asemenea, suspendarea finanţării de stat pentru elevii de la seminar care ar fi pasibili de recrutare începând de luni.

#finantare #Ierusalim #Israel #protest #razboi

Grupul auto german Volkswagen a anunţat luni reconversia fabricii sale din Osnabruck (vestul Germaniei), un simbol al orientării industriei auto germane, care trece în prezent printr-o criză de amploare, către sectorul apărării în plină expansiune, informează AFP și Agerpres, transmite Digi24.

Având în vedere cererea scăzută pentru autoturisme, carnetele de comenzi pline ale producătorilor de armament oferă posibile debuşeuri pentru fabricile subutilizate ale producătorilor auto. În acest context, grupul Volkswagen, care deţine zece mărci (VW, Porsche, Audi, Skoda), a informat că a „ajuns la un acord” cu landul Saxonia Inferioară, un acţionar influent al producătorului auto, precum şi cu fondul de investiţii israelian Aurelius Capital, privind „o posibilă vânzare a filialei sale Volkswagen Osnabruck GmbH”, care operează uzina din aceiaşi localitate. Potrivit unui comunicat de presă al VW, Aurelius ar urma să devină acţionar majoritar la această uzină.

Cei doi cumpărători intenţionează să deruleze un proiect iniţial de cooperare cu compania israeliană Rafael Advanced Defense Systems vizând „posibila fabricare de sisteme şi componente pentru sisteme de apărare aeriană destinate Germaniei şi Europei”.

Potrivit Volkswagen, alte parteneriate şi proiecte sunt planificate ca parte a acestei conversii, care permite păstrarea cel puţin a unei părţi din uzina de la Osnabruck, a cărei producţie de vehicule urma să înceteze în vara anului 2027. Acum această uzină produce modelul T-Roc Cabriolet pentru marca VW, pentru care nu a fost anunţat niciun succesor.

Fondul Aurelius Capital, descris ca o companie de investiţii cu sediul central în Tel Aviv, Israel, dezvoltă tehnologii în domeniul apărării, securităţii cibernetice, inteligenţei artificiale şi infrastructurii critice.

Anunţul vine la doar câteva zile după ce acţionarii şi reprezentanţii angajaţilor de la VW au ajuns la un acord istoric privind măsuri dure de reducere a costurilor în cadrul grupului Volkswagen, în principal la marca VW, pentru a inversa dificultăţile cu care se confruntă industria auto europeană. Acest plan, care prevede eliminarea altor 50.000 de locuri de muncă la nivel mondial până în 2030, pe lângă cele 50.000 deja decise din 2024, provoacă îngrijorare în rândul angajaţilor grupului cu privire la soarta altor uzine germane din Emden, Zwickau, Hanovra şi Neckarsulm

Graţie acordului încheiat luni pentru uzina din Osnabruck, locurile de muncă a 1.400 de angajaţi, reprezentând aproximativ trei sferturi din cei 1.800 de salariaţi care lucrează în prezent la această uzină, sunt în siguranţă.

Conform unui comunicat al consiliului de întreprindere de la Volkswagen, ţinând cont de reducerile de personal deja planificate din cauza pensionărilor şi a schemelor de pensionare anticipată, se aşteaptă ca forţa de muncă a uzinei din Osnabruck să se stabilizeze la aproximativ 1.200 de posturi. Pentru aceşti angajaţi rămaşi, „există o garanţie a locului de muncă până la sfârşitul anului 2029”.

„Acum, provocarea este aceea de a gestiona această tranziţie în strânsă consultare cu angajaţii şi reprezentanţii acestora”, a declarat Christiane Benner, preşedinta sindicatului IG Metall.

Confruntat la rândul său cu dificultăţi, rivalul Mercedes-Benz a anunţat la începutul lunii iunie dezvoltarea, în cooperare cu startup-ul german din domeniul apărării Tytan, a unor sisteme de apărare anti-drone amplasate pe vehicule. În plus, potrivit săptămânalului Der Spiegel, grupul franco-german KNDS ar fi în discuţii pentru preluarea unei fabrici Mercedes-Benz din Ludwigsfelde, la sud de Berlin, pentru a produce vehicule blindate.

Furnizorii producătorilor auto, afectaţi şi ei de criza prin care trece sectorul auto, caută şi ei noi pieţe. De exemplu, doi furnizori francezi de componente auto, Forvia şi Valeo, au anunţat în această vară că intră pe piaţa dronelor militare.