Judecătorii de la Curtea Supremă de Justiție, precum și cei de la judecătoria Bălți și Curtea de Apel din Bălți și-au început ziua cu proteste în fața instituțiilor în care activează. Zeci de membri și simpatizanți ai Partidului „ȘOR” au manifestat la sediile instanțelor de judecată, cele care, în urmă cu două luni, au anulat, în ritm alert, înregistrarea candidaturii Marinei Tauber, după ce aceasta câștigase detașat primul tur de scrutin.

Înarmați cu pancarte, participanții la acțiune au scandat lozinci împotriva judecătorilor și au cerut demisia lor. „Justiția de buzunar ne-a lăsat fără primar”, „Bălțenii nu iartă trădătorii” „Jos justiția vândută!”, „Bălțenii, victime ale injustiției PAS!”, sunt câteva dintre mesajele lansate de protestatari. În opinia lor, magistrații au ales atunci să îndeplinească indicații politice, în loc să aplice legea, furându-le astfel bălțenilor dreptul de a-și decide singuri soarta.

„Acești judecători corupți și vânduți s-au luat de ceea ce au mai scump oamenii într-o societate democratică: dreptul de a alege și vor plăti pentru nedreptatea pe care le-au făcut-o bălțenilor!”, a declarat consilierul municipal Chișinău, Serghei Burgudji, care a protestat în fața Curții Supreme de Justiție.

La protestele de la Bălți a participat și deputatul Partidului „ȘOR”, Marina Tauber.

„Noi suntem puternici și suntem în măsură să luptăm. Dar există oameni care nu se pot apăra și care riscă să ajungă pe mâna acestor judecători vânduți și fără scrupule. Acești judecători trebuie să-și dea demisia. Ar fi singura lor decizie corectă. Mai există o soluție – să recunoască public că acea decizie a fost luată sub presiune. Poate în așa caz, bălțenii îi vor ierta”, a declarat Marina Tauber.

Amintim că Marina Tauber a fost exclusă din cursa electorală de la Bălți în noaptea dinspre 4 și 5 decembrie 2021, cu o oră înaintea de începerea celui de-al doilea tur de scrutin. Procesul intentat de CEC împotriva candidatului Partidului „ȘOR” a început vineri noaptea și a trecut prin toate instanțele în mai puțin de 24 de ore. Avocații au semnalat atunci grave încălcări de procedură și consideră că decizia a anula înregistrarea candidatului Partidului „ȘOR” este ilegală și arbitrară și a fost luată sub influența factorului politic.

Judecătorii care au emis decizii pe bandă rulantă sunt Natalia Costaș, care a pronunțat sentința în primă instanță, Ion Talpa, președintele Curții de Apel Bălți, care a coordonat procedura în instanța de apel, precum și magistrații care au participat nemijlocit la ședință, Dumitru Corolevschi, Stela Procopciuc și Diana Stănilă. La Curtea Supremă de Justiție, cauza a fost judecată de Maria Ghervas, Nina Vascan și Victor Burduh.

Menționăm că Marina Tauber a înregistrat, în primul tur al alegerilor din Bălți, un scor categoric de aproximativ 48 la sută și a fost la un pas de a obține mandatul de primar din prima.

#Partidul Șor

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.