În Iran au loc unele dintre cele mai ample proteste din ultimii ani împotriva regimului de la Teheran. Imagini distribuite pe rețelele sociale arată mulțimi de oameni care demonstrează în capitala Teheran și în alte orașe ale țării, cerând înlăturarea ayatollahului Ali Khamenei și revenirea la putere a lui Reza Pahlavi, fiul fostului șah al Iranului, aflat în exil, relatează BBC.

Este a 12-a zi consecutivă de proteste, care s-au extins în peste 100 de orașe și localități din cele 31 de provincii ale Iranului. Mișcarea a fost declanșată inițial de prăbușirea monedei naționale și de agravarea crizei economice, dar revendicările au căpătat rapid un caracter politic.

Potrivit Human Rights News Agency (HRANA), citată de Antena 3 CNN, cel puțin 34 de protestatari, inclusiv cinci copii, au fost uciși, iar peste 2.270 de persoane au fost arestate. La rândul său, organizația Iran Human Rights (IHR) raportează un bilanț mai mare, vorbind despre cel puțin 45 de persoane ucise, dintre care opt copii.

Autoritățile iraniene au întrerupt joi accesul la internet și la liniile telefonice, după ce protestele s-au intensificat. Organizația NetBlocks a transmis că blackout-ul digital face parte dintr-o „serie de măsuri de cenzură tot mai ample” menite să limiteze comunicarea publică în timpul protestelor.

Mișcarea de contestare a început pe 28 decembrie, la Teheran, unde numeroși comercianți și-au închis magazinele pentru a protesta față de hiperinflație și declinul economic. De atunci, manifestațiile s-au extins și au evoluat spre revendicări politice directe împotriva conducerii țării.

Cotidianul britanic The Times scrie, citând surse din serviciile de informații, că ayatollahul Ali Khamenei, în vârstă de 86 de ani, ar avea un „plan de rezervă” în cazul în care forțele de securitate nu vor reuși să controleze situația, plan care ar presupune părăsirea Teheranului și un eventual exil la Moscova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.