În ultimii ani, observăm tot mai mult modificări neobișnuite în ritmul anotimpurilor. Pe 7 ianuarie, gerul tradițional a lipsit, iar luna decembrie a semănat adesea mai mult cu o lună de toamnă decât cu iarna clasică. În schimb, ninsorile sunt mai abundente primăvara, în luna martie. Influențează toate aceste lucruri structura clasică a anotimpurilor? Climatologul Roxana Bojariu din România a răspuns la această întrebare.

Deși apar ninsori inclusiv primăvară, realitatea este că toate anotimpurile au o tendință de încălzire, spune climatologul Roxana Bojariu:

„Datele din arhivă arată modificări în durata relativă a anotimpurilor. Statistic, primăvara se declanșează mai repede, chiar dacă pot apărea episoade limitate de iarnă în martie sau chiar aprilie. Totuși, aceste episoade sunt rare și nu influențează tendința generală. Toate anotimpurile au o tendință de încălzire, mai pronunțată vara și iarna. În anotimpurile de tranziție, primăvara și toamna, variabilitatea naturală a temperaturii este mai mare, astfel încât încălzirea legată de schimbarea climatică se observă mai puțin evident.”

Rămân cele patru anotimpuri?

Chiar și în contextul schimbării climatice, vor continua să fie cele patru anotimpuri, spune climatologul.

„Prezența lor este legată de latitudinea țării și de înclinarea axei de rotație a Pământului față de planul orbitei sale în jurul Soarelui. Variații ale acestor parametri orbitali determină contrastul vară-iarnă, dar ele apar pe scări de timp de zeci și sute de mii de ani. Schimbarea climatică actuală, cu o scară de timp de ordinul sutelor de ani, nu afectează existența anotimpurilor, ci doar le modifică caracteristicile climatice”, explică Roxana Bojariu.

Chiar dacă anotimpurile rămân deocamdată neschimbate, revenirea la temperaturile din trecut este imposibilă. Există însă acțiuni care pot ajuta, precizează cliamatologul.

„Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră poate încetini încălzirea globală și modificările asociate în statisticile fenomenelor extreme. Totuși, revenirea la condițiile de dinaintea erei industriale nu este posibilă. Încetinirea și limitarea încălzirii globale ne ajută însă să ne adaptăm mai ușor la noile condiții, cu costuri mai mici pentru societate”.

Potrivit climatologului, toate anotimpurile vor fi caracterizate de temperaturi mai ridicate. Primăverile vor începe mai devreme, iar verile se vor prelungi în toamnă.

„Verile vor fi marcate de o frecvență, intensitate și durată mai mari a valurilor de căldură. Aceste valuri de căldură — care vor favoriza și episoade de secetă sau incendii de vegetație — pot fi întrerupte de furtuni intense, caracterizate de cantități mari de precipitații căzute într-un interval scurt de timp”.

Iernile, pe de cealaltă parte, vor fi tot mai sărace în zăpadă.

„Ploile vor înlocui treptat ninsorile în câmpie și, în general, în zonele de altitudine mai joasă. În acest fel, se va modifica și ciclul anual al resurselor de apă”, spune Roxana Bojariu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#anotimpuri #clima #schimbari climatice

Europa poate dezvolta zboruri spaţiale cu echipaj uman la costuri „rezonabile”, a declarat directorul general al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), Josef Aschbacher, miercuri, 2 septembrie, cu o săptămână înainte de Summitul Internaţional al Spaţiului de la Paris, unde explorarea europeană se va afla în centrul dezbaterilor în contextul dezangajării Statelor Unite, informează Digi24.

Până în prezent, zborurile cu echipaj uman nu erau o prioritate pentru ESA, care s-a bazat pe Statele Unite pentru a obţine accesul astronauţilor săi în spaţiu, precum şi pentru o parte a ambiţiilor sale care privesc explorarea Lunii, notează Agerpres.

„Dacă ar trebui să adăugăm o capacitate de zboruri cu echipaj uman şi ceva mai multă ambiţie în domeniul activităţilor robotizate”, creşterea bugetului ESA ar fi „foarte moderată”, a precizat Josef Aschbacher în timpul unei întâlniri cu membrii Asociaţiei Jurnaliştilor din sectorul Aerospaţial (AJPAE).

El a refuzat să ofere cifre concrete, dar, potrivit unei prime estimări, efortul financiar suplimentar ar putea fi de circa 10% din bugetul actual al ESA. „Ar fi un cost foarte, foarte rezonabil”, a afirmat directorul general al ESA.

UE participă la programul american Artemis, ce vizează revenirea astronauţilor pe Lună, mai ales prin furnizarea modulului de serviciu al capsulei Orion, care transportă echipajele. UE ar fi trebuit să furnizeze, de asemenea, mai multe elemente pentru Gateway, o mică staţie spaţială ce ar fi trebuit instalată pe o orbită în jurul Lunii pentru a servi ca punct de escală pentru astronauţi şi ca releu pentru misiunile spre suprafaţa lunară.

Însă administraţia americană de la Washington a remaniat în profunzime programul său lunar în 2026, punând capăt proiectului staţiei Gateway în forma sa iniţială şi privilegiind de acum o prezenţă americană direct pe Lună.

Această modificare i-a făcut pe europeni să îşi pună întrebări despre dependenţa lor de Statele Unite şi despre propriul rol în explorarea lunară.

În acest context, statele membre ale ESA au convocat o conferinţă ministerială în decembrie la Roma pentru a discuta despre viitorul explorării spaţiale europene.

„Celelalte două ţări care permit astăzi zboruri spaţiale cu echipaj uman sunt China şi Rusia, ceea ce nu reprezintă o opţiune pentru noi. India pregăteşte, de asemenea, zboruri spaţiale cu echipaje umane, însă Europa nu dispune încă de această capacitate”, a subliniat Josef Aschbacher.

Acesta este „unul dintre subiectele care se vor afla în centrul discuţiilor la summitul spaţial”, dorit de preşedintele francez Emmanuel Macron şi care se va desfăşura la Paris pe 9 şi 10 septembrie.