Economia deja fragilă a Turciei se pregăteşte pentru o nouă perioadă de turbulenţe şi retrageri masive ale investitorilor, pe măsură ce protestele au izbucnit în întreaga ţară ca reacţie la o serie de arestări controversate. Manifestaţiile au fost declanşate de arestarea primarului Istanbulului, Ekrem Imamoglu, principalul adversar politic al lui Erdogan, cu doar câteva zile înainte ca acesta să fie nominalizat drept candidat al partidului său la alegerile prezidenţiale, potrivit protv.ro.

Pieţele financiare turceşti au înregistrat miercuri cele mai mari scăderi din lume după anunţul reţinerii lui Imamoglu, iar lira turcească a atins un minim istoric în raport cu dolarul.

Thousands of people protested in Turkey against the arrest of Istanbul’s mayor Ekrem İmamoğlu.

In Ankara, Istanbul, and other cities, demonstrators called for President Recep Tayyip Erdogan to resign, accusing him of trying to eliminate his biggest rival through the arrest. pic.twitter.com/uXBQ0LTbhO

— DW News (@dwnews) March 20, 2025

Ca reacţie, banca centrală a Turciei ar fi intervenit agresiv pe piaţă, vânzând aproape 10 miliarde de dolari pentru a susţine moneda naţională, conform estimărilor bancherilor citate de Reuters. Lira a pierdut 15% faţă de dolar în ultimul an şi 83% în ultimii cinci ani.

Protests erupted in Turkey calling for Erdogan’s resignation with a nation wide media blackout. Why isn’t the mainstream media covering this? pic.twitter.com/zN4XTk0a0B

— Hadi (@HadiNasrallah) March 19, 2025

Ekrem Imamoglu, care a câştigat alegerile pentru Primăria Istanbulului în aprilie 2024, a fost arestat sub acuzaţii de terorism şi crimă organizată, acuzaţii pe care atât el, cât şi susţinătorii săi, le resping vehement. În paralel, procurorii au emis mandate de arestare pentru alte 100 de persoane, printre care jurnalişti, oameni de afaceri şi membri ai Partidului Republican al Poporului (CHP), principalul partid de opoziţie din Turcia. Liderii CHP au descris arestarea drept „o lovitură de stat”.

Într-un efort de a limita protestele, guvernatorul Istanbulului a impus interdicţii asupra manifestaţiilor publice, închizând metroul şi drumurile din oraş. Accesul la internet şi reţelele sociale a fost restricţionat drastic. Cu toate acestea, demonstranţii au ieşit în stradă şi s-au adunat în faţa baricadelor şi a campusurilor universitare pentru a-şi exprima nemulţumirea.

Ministerul de Interne al Turciei susţine că justiţia este independentă şi că arestările nu au caracter politic. Joi, într-o postare pe platforma X, ministrul turc de Interne, Ali Yerlikaya, a anunţat că autorităţile au reţinut 37 de persoane pentru postări „provocatoare” pe reţelele sociale, acuzate de ”incitare la comiterea de infracţiuni”.

Ekrem Imamoglu, un politician extrem de popular, a obţinut o victorie zdrobitoare în alegerile locale din primăvara anului 2024 şi era considerat cel mai puternic adversar al lui Erdogan în cursa prezidenţială. CHP urma să organizeze alegeri primare pe 23 martie, iar Imamoglu era favoritul clar pentru a deveni candidatul partidului la alegerile prezidenţiale. Criticii consideră că arestarea sa este cea mai gravă încălcare a democraţiei din partea guvernului Erdogan.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Următoarele alegeri prezidenţiale din Turcia sunt programate pentru 2028, însă Parlamentul ar putea decide convocarea unui scrutin anticipat. Conform sondajelor recente, Imamoglu ar fi obţinut o victorie clară împotriva lui Erdogan, ceea ce ar fi favorizat opoziţia într-un eventual vot anticipat.

Pe plan internaţional, însă, Turcia pare să nu se teamă de repercusiuni. Analiştii sugerează că revenirea lui Donald Trump în fruntea SUA a încurajat lideri din mai multe ţări să ignore normele democratice, fără teama unor sancţiuni.

#proteste #retineri #turcia

Premierul Vasile Tofan a declarat că proiectul bugetului de stat pentru anul 2027 a fost întors pentru revizuire, deoarece autoritățile consideră că unele cheltuieli trebuie reduse mai mult. Guvernul își propune să diminueze deficitul bugetar, care a depășit 5% din PIB, prin economii în ministere și agenții. Declarațiile a fost făcute în cadrul emsiunii „На грани” la Exclusiv TV.

„Trebuie să trăim în limita mijloacelor pe care le avem. Atunci când deficitul bugetar a depășit deja 5% din PIB, consider că am ajuns să cheltuim peste posibilitățile noastre”, a declarat premierul.

Potrivit lui Tofan, ministerele și agențiile au primit încă din septembrie sarcini concrete privind reducerea cheltuielilor și a personalului. Unele instituții ar putea fi comasate pentru a diminua costurile administrative.

„Dacă avem, de exemplu, patru agenții care se ocupă de aceeași activitate, poate ar trebui să le comasăm într-una singură. Astfel, am avea un singur contabil, un singur jurist și un singur specialist în resurse umane, în loc de câte patru”, a explicat șeful Executivului.

Premierul a recunoscut că aceste măsuri ar putea întâmpina rezistență, dar a afirmat că este hotărât să ducă procesul până la capăt. El a dat drept exemplu reforma administrativ-teritorială, prin care structura actuală de 32 de raioane ar urma să fie înlocuită cu trei regiuni, ceea ce ar permite, în opinia sa, reducerea cheltuielilor administrative.

Tofan a precizat că Guvernul trebuie să facă economii și pentru a putea acoperi alte obligații bugetare, inclusiv acordarea compensațiilor și majorarea salariilor.

În același timp, autoritățile își propun să reducă din costurile de deservire a datoriei publice, prin transferarea unei părți din datoria internă în datorie în valută, care, potrivit premierului, este mai ieftin de finanțat.

Deocamdată, șeful Executivului nu a prezentat cifrele finale ale bugetului pentru 2027, menționând că documentul nu este definitivat. Potrivit legislației, proiectul bugetului de stat trebuia prezentat Parlamentului până la 15 octombrie.