Mii de susținători ai opoziției au ieșit în stradă în Venezuela pentru a revendica victoria candidatului lor la alegerile prezidențiale, care a făcut apel la armată și la guvernul lui Nicolas Maduro după moartea a douăsprezece persoane și arestări masive.

De la alegerile de duminică, regimul „chavist”, aflat la putere de 25 de ani, este în conflict cu opoziția, care denunță „fraude masive” și cere o numărare transparentă a voturilor, în fața unei comunități internaționale din ce în ce mai alarmată.

Washingtonul a considerat represiunea „inacceptabilă”, iar Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, Volker Türk, s-a declarat „extrem de îngrijorat”. Șeful diplomației Uniunii Europene, Josep Borrell, a declarat că „forțele de ordine trebuie să garanteze respectarea deplină a drepturilor omului, în special dreptul de a manifesta și libertatea de întrunire”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La strigătele „Libertate, libertate!”, susținătorii candidatului Edmundo Gonzalez Urrutia și ai liderului opoziției Maria Corina Machado s-au adunat în Caracas și în alte orașe din țară pentru a contesta realegerea anunțată a președintelui Nicolas Maduro pentru un al treilea mandat.

„Trebuie să rămânem pe străzi, nu putem lăsa ca voturile noastre să fie furate cu atâta nerușinare”, a declarat pentru AFP Carley Patino, un administrator în vârstă de 47 de ani.

Candidatul Edmundo Gonzalez Urrutia, un diplomat în vârstă de 74 de ani care a înlocuit-o pe Maria Corina Machado în calitate de candidat după ce guvernul a declarat-o neeligibilă, s-a adresat direct forțelor armate. În replică, Nicolas Maduro a acuzat opoziția că este „responsabilă pentru violența criminală”, „răniții, morții, distrugerile”, în cadrul unei reuniuni de criză a celor mai înalte organe de conducere.

Susținătorii regimului au pornit după-amiază într-un mare marș de susținere pentru Maduro.

Tensiunea continuă să crească. Începând de luni, cel puțin 11 civili au fost uciși, dintre care cinci în Caracas, potrivit a patru ONG-uri pentru drepturile omului. Ministerul Apărării a raportat că 23 de soldați au fost răniți. Procurorul general Tarek William Saab a raportat o a 12-a victimă, un soldat împușcat mortal. Acesta a precizat că „749 de delincvenți” au fost arestați în legătură cu demonstrațiile, unii dintre ei pentru „terorism”.

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.