NATO anticipează acțiuni de provocare, acțiuni sub drapel fals în Republica Moldova, unde sunt deja în curs de derulare încercări de destabilizare, însă nu vede riscuri militare iminente pentru această țară. Este vorba mai degrabă de a crea dificultăți forțelor ucrainene din vestul Ucrainei, din zona Odesa, spune secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, într-un interviu pentru Digi24.

Totuși, Alianța Nord-Atlantică rămâne extrem de atentă în ceea ce privește sprijinul pentru țările care sunt sub o astfel de presiune, cu atât mai mult cu cât conflictul din Ucraina riscă să fie unul de lungă durată, iar Kievul trebuie să fie sprijinit nu doar pentru a-și limita pierderile, ci pentru a câștiga acest război, a explicat Mircea Geoană.

Pe de altă parte, în ciuda retoricii tot mai insistente care vine dinspre Moscova, NATO nu are elemente care să indice că Rusia ar avea de gând să recurgă la arma nucleară. Un astfel de discurs este destinat să pună presiune psihologică asupra Ucrainei și asupra democrațiilor occidentale, a precizat Mircea Geoană.

Moldova și Georgia, țări sub presiune

„Nu vedem riscuri militare iminente la adresa Republicii Moldova sau a Georgiei – o altă țară sub intensă presiune din partea Federației Ruse. În schimb, anticipăm acțiuni de provocare, acțiuni sub drapel fals, nu atât de mult pentru a crea dificultăți Republicii Moldova, cât pentru a crea dificultăți forțelor ucrainene din vestul Ucrainei, din zona Odesa. De aceea suntem extrem de atenți în sprijinul nostru și pentru țările care sunt sub o astfel de presiune, dar repet, la adresa Republicii Moldova nu vedem în acest moment riscuri iminente de natură militară. Încercări de destabilizare, în schimb, putem să spunem că ele sunt în derulare”, a comentat secretarul general adjunct al NATO.

Amintim că, pe parcursul săptămânii curente, în regiunea separatistă transnistreană au avut loc mai multe acțiuni provocatoare, printre care explozii în sediul așa numitului serviciu secret al Transnistriei, detonarea unei antene radiofonice, alerte false cu bombe în cadrul școlilor și spitalelor, explozii pe aerodromul din regiune, menite să pună presiune pe autoritățile de la Chișinău, dar și comunitatea internațională, în contextul războiului din Ucraina.

Așa numita administrație de la Tiraspol a acuzat de unele incidente implicarea Ucrainei, pe când președinta țării a declarat că astfel de situații au fost generate de un conflict intern între cele două grupări care sunt în regiune, pentru că una ar fi pentru escaladarea unei situații similare celei din Ucraina, iar alta militează pentru „pace și stabilitate”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Mircea Geoană #NATO #regiunea transnistreana

Incendiile devastatoare care au pârjolit Europa în această vară au scos la iveală o nouă amenințare, potențial mortală: muniție neexplodată rămasă din Primul și Al Doilea Război Mondial, transmite antena3.ro.

În ultimele luni, incendiile au mistuit suprafețe uriașe din vestul Europei, în timp ce continentul s-a confruntat cu temperaturi caniculare și secetă, iar pompierii au avut de înfruntat și pericolul proiectilelor care explodează.
Astfel de explozii au fost raportate în Franța, Germania, Belgia și Olanda.

„Schimbările climatice fac acum munca de a scoate la suprafață și de a reactiva ceea ce înainte era stabil”, a declarat Sarah Njeri, specialistă în studii despre pace și conflicte la School of Oriental and African Studies din Londra.

Un incendiu izbucnit în apropierea orașului Bordeaux, din sud-vestul Franței, a scos la iveală un depozit despre care se crede că ar conține muniție din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În provincia Liège, din estul Belgiei, guvernatorul local Hervé Jamar a declarat că serviciile de urgență își adaptează intervențiile pentru a ține cont de muniția îngropată în zona afectată de incendiu și că „au fost auzite câteva detonări sporadice” în ultimele zile.

Liège a fost afectată de un incendiu deosebit de puternic în zona High Fens, care se întinde peste graniță, în Germania.

Bătălia din Ardeni, una dintre cele mai sângeroase confruntări ale celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a desfășurat în această regiune și în împrejurimile ei. La 16 decembrie 1944, forțele germane au lansat o ofensivă majoră împotriva trupelor aliate, obținând inițial succes, deoarece i-au surprins pe militarii americani. Însă ofensiva și-a pierdut avântul până la sfârșitul lunii, pe măsură ce întăririle aliate au sosit, iar resursele Germaniei s-au epuizat.

Seceta din Europa scoate la iveală și vehicule militare și arme din acea perioadă, pe măsură ce râurile secate dezvăluie nave de război germane, o motocicletă Wehrmacht și o bombă.

Christina Greene, cercetătoare la Universitatea din Arizona, a spus că „moștenirea războiului continuă să iasă la suprafață” din cauza schimbărilor climatice.

„Retrăim moștenirea războiului și a conflictelor într-un mod cu care, în anumite locuri, nu a mai trebuit să ne confruntăm de mult timp”, a declarat Greene.