Vicepremierul pentru reintegrare, Oleg Serebrian, dă asigurări că nu există riscuri ca Republica Moldova să fie atrasă în războiul din Ucraina. Potrivit oficialului, incidentele din regiunea transnistreană au avut menirea de a crea panică în zonă și urmăresc destabilizarea situației în întreaga țară. Serebrian spune că instituirea unui cod roșu de atacuri teroriste în regiunea transnistreană este o acțiune inutilă, întrucât nu există riscuri ca zona să fie implicată într-un conflict militar.

Oleg Serebrian spune că provocările din regiunea transnistreană din ultimele zile sunt acțiunile unor forțe pro-război din zonă. Oficialul spune că există grupuri războinice în regiune, însă ideea implicării în conflictul militar din Ucraina nu este împărtășită de liderii separatiști de la Tiraspol, potrivit ipn.md.

Serebrian mai spune că panica din regiunea transnistreană se manifestă prin decizia multor cetățeni de a părăsi zona.

„Exploziile care s-au produs au avut efecte minore, persoane n-au avut de suferit. Nimeni nici n-a revendicat aceste așa-zise acte teroriste, ceea ce trezește semne de întrebare. Când realizezi un act terorist, în primul rând, îl revendici. Iar, pagubele produse au fost, mai curând, minore. Efectul a fost unul psihologic. S-a creat panică în zonă, la punctele de trecere a liniei de demarcație. În partea dreaptă a Nistrului, panica nu se resimte”, a spus Oleg Serebrian în cadrul emisiunii „Joi cu Liliana Barbăroșie” de la postul public de televiziune.

Vicepremierul pentru reintegrare spune că deși oficialii europeni își manifestă îngrijorarea în urma incidentelor din regiunea transnistreană, riscuri iminente la adresa securității țării nu există.

„Codul roșu care a fost introdus este supărător pentru că noi nu vedem motive să credem că există un pericol real. Considerăm că un pericol de implicare militară a zonei nu există. Sunt niște explozii care nu pot să nu aibă repercusiuni asupra moralului, asupra stării psihologice, totuși, de aici și până la a spune că există riscuri ca Republica Moldova să fie implicată într-un conflict militar este o cale lungă. Riscul ca aceste tensiuni, care nu sunt neglijabile, să se transforme într-un conflict militar nu există. Spre deosebire de Ucraina, noi nu am fost avertizați despre iminența implicării într-un conflict militar ”, a mai spus Serebrian.

În data de 25 aprilie a fost atacat cu lansatoare de grenade sediul așa-zisului Minister al Securității de Stat de la Tiraspol. Ulterior, la 26 aprilie, a fost atacat aerodromul de la Tiraspol și au fost distruse două antene de radiocomunicații din satul Mayak.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ieri, Bulgaria a emis alertă de călătorie în Republica Moldova, recomandându-le cetățenilor bulgari să evite țara, în legătură cu „situația complicată”. Tot ieri și Germania a emis alertă de călătorie în Republica Moldova, însă nu pentru tot teritoriul țării, ci doar pentru regiunea transnistreană.

#conflict militar #explozii #grenade #Tiraspol

Republica Moldova instalează cel de-al doilea radar destinat detectării dronelor care zboară la altitudini mici și medii. Declarația a fost făcut de președintele Comisiei parlamentare pentru securitate, deputatul PAS, Lilian Carp, la emisiunea „Cutia Neagră PLUS” de la TV8. Potrivit deputatului, sistemele de monitorizare existente nu pot detecta toate aparatele care pătrund în spațiul aerian al Republicii Moldova. Noul radar ar urma să îmbunătățească supravegherea la altitudini mici și medii, unde dronele pot fi mai dificil de detectat.

„Al doilea radar urmează a fi instalat, el este în proces de instalare, el monitorizează la înălțimii mici și medii, asta pentru ca să răspundem propagandiștilor care încearcă să spună pentru ce Republica Moldova a cheltuit bani pentru radar. Bun, acum în condițiile în care țările membre NATO, România, Polonia, țările Baltice au survolările neautorizat și nu întotdeauna, chiar cu radare super performante, nu întotdeauna monitorizează sau detectează aceste drone, pentru că acele radare care sunt, sau și primele care sunt pentru înălțimii mari și pentru aparate de zbor mai mari, și necesită deja o altă tehnică de monitorizare a spațiului aerian cu radare mai mici, amplasate pe suprafață sau pe distanță de hotare mai mică”, spune Carp.

Lilian Carp susține că pentru combaterea dronelor este nevoie nu doar de radare, ci și de sisteme mobile de apărare antiaeriană, care să poată fi deplasate în funcție de locul în care este identificată o țintă.

Republica Moldova dispune deja de capacități limitate pentru neutralizarea unor drone, însă acestea nu au fost folosite până acum. Lilian Carp spune că au existat situații în care dronele au fost monitorizate de Armata Națională și ar fi existat posibilitatea intervenției, însă decizia de a le doborî nu a fost luată din cauza riscului ca aparatele să cadă în zone populate și să provoace victime sau pagube. Potrivit lui, în următorii doi-trei ani Republica Moldova ar putea avea mai multe elemente de apărare, însă până atunci vulnerabilitățile vor persista.

Potrivit Ministerului Apărării, în perioada 2022–2026 au fost documentate, în total, 81 de încălcări ale spațiului aerian, fiind implicate rachete și drone de producție rusească și iraniană, inclusiv drone-momeală.