Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Finlanda şi Suedia vor fi „primite cu căldură” dacă decid să se alăture organizaţiei militare de 30 de naţiuni şi orice proces de aderare s-ar putea „derula rapid”, conform The Guardian.

„Este decizia lor. Dar dacă decid să aplice, Finlanda şi Suedia vor fi primite cu căldură şi mă aştept ca acest proces să meargă rapid”, a spus Stoltenberg.

El nu a oferit un interval de timp exact, dar a spus că cele două state s-ar putea aştepta la o oarecare protecţie în cazul în care Rusia ar încerca să le intimideze din momentul în care cererile lor de aderare sunt făcute şi până când se alătură oficial, potrivit news.ro.

Stoltenberg a spus că este „încrezător că există modalităţi de a depăşi această perioadă intermediară într-un mod care este suficient de bun şi funcţionează atât pentru Finlanda, cât şi pentru Suedia”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Garanţia de securitate colectivă a NATO asigură că toate ţările membre trebuie să vină în ajutorul oricărui aliat atacat. Stoltenberg a adăugat că mulţi aliaţi NATO au promis şi au oferit un total de cel puţin 8 miliarde de dolari în sprijin militar Ucrainei.

#Finlanda #NATO #sprijin militar #Suedia

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.