Psihologa Tatiana Buianina
pentru IPN

Anii pandemici, 2021 inclusiv, s-au scurs oarecum mai lent, fără evenimente sociale, întâlniri și crize neplanificate. Dacă la început de pandemie se bucura că are mai mult timp pentru proiectele personale, în 2021 a început să simtă lipsa interacțiunilor și socializărilor spontane.

Anul acesta se fac trei ani de când s-a mutat în Suedia, țara soțului său. Ca să practice psihologia în Suedia, este necesar să obțină legitimația de psiholog, dar mai întâi trebuie să facă dovadă unui nivel avansat de cunoaștere a limbii suedeze. Studiul limbii suedeze vine la pachet cu modificări subtile în viziunile asupra sinelui, lumii, persoanelor – toate acestea pe termen lung favorizează asimilarea și adaptarea sa la un nou mediu cultural. Anul acesta a trecut de la nivelul intermediar la cel avansat de cunoaștere a limbii suedeze.

Faptul că, după trei ani de viață în Suedia, încă nu și-a ridicat legitimația este o realizare sau un rateu? „Probabil, dacă aș formula scopul în termeni de: „eu trebuie să îmi iau legitimația în 2021, altfel am ratat un an din viața mea”, m-aș simți descurajată și repejor aș puncta la rubrica rateuri. Or, realitatea este că, deși mi-aș fi dorit să cunosc limba suedeză la nivelul nativilor și să mă lansez în domeniul profesional de ieri, eu conștientizez că învățatul unei limbi este un proces care necesită timp. Respectiv, sunt într-un proces continuu de adaptare și dezvoltare. Ridicarea legitimației pentru mine va fi un produs firesc al acțiunilor care le întreprind acum”, spune Tatiana Buianina.

Pe vremuri, avea tradiția de a formula dorințe la cumpăna dintre ani. Un fel de anticipare a magiei. Azi își formulează scopuri și rezolvă problemele indiferent de filele calendarului. De Revelion nu zămislește nimic decât jocuri și glume interesante pentru o seară memorabilă, alături de familie și prieteni. Dacă ar analiza pronosticurile pe care le făcea aproximativ un an în urmă, poate spune că și-a ajustat așteptările față de viteza cu care învață limba suedeză: se grăbește încet. Ește și anul în care a achiziționat câțiva autori suedezi, preferați, pe care îi recomandă. Este vorba despre Frederik Backman și Lena Andersson. Citește tot ce scriu aceștia, le admiră atât conținuturile, cât și arta de a folosi cuvântul.

În 2021 a descoperit mai mulți moldoveni împrăștiați prin lume, a fost anul în care moldovenii s-au solidarizat ca societate și au demonstrat, la alegeri, că, dacă își doresc ceva cu adevărat, atunci nimic nu le poate sta în cale. „Eu cred că această experiență, a fost o achiziție a noastră, a tuturor cetățenilor din Moldova, nu doar a mea”.

Cum ar fi fost 2021 fără pandemie? Cercetările arată că pe durata pandemiei s-a înregistrat un nivel crescut al stresului în rândul populației. Pandemia este o circumstanță care durează deja de ceva timp și solicită adaptarea comportamentelor la o nouă realitate, dar adresările la psiholog au fost determinate de un cumul de factori. Au fost și cazuri de depresie, predominant la adolescenți. În general, depresia este o stare comună adolescenților și este bine să nu fie ignorată, menționează psihologul Tatiana Buianina.

Flexibilitatea gândirii e ceea de ce avem nevoie cu toții. Dacă o soluție nu merge, omul ar trebui să-și pună întrebări care să-l conducă la o soluție potrivită. E nevoie să fie făcută diferența dintre „trebuințe” și „preferințe”. Pandemiile, spune Tatiana Buianina, sunt realități care se întâmplă cu o anumită periodicitate și afectează generații de oameni de pe toate continentele, doar că unii reușesc să se adapteze și să diminueze impactul restricțiilor, alții nu. Luate la un loc, lipsa de flexibilitate și erorile în gândire generează stări precum frustrare, furie, agresivitate, neputință, panică, anxietate sau depresie. Bineînțeles, toți și-ar fi dorit ca această pandemie să nu se fi întâmplat, dar în circumstanțele respective, răspunsul pragmatic este să avem grijă de sănătatea noastră și a celor din jur, este recomandarea psihologului. Persoanele care se simt copleșite sau depășite de anumite situații sunt îndemnate să ceară ajutorul unor specialiști calificați. Unicul lucru care chiar trebuie să îl facă oamenii este să aibă grijă de ei și să fie fericiți.

#COVID-19 #interacțiune #pandemie #psiholog

La Moscova, pe acoperișul Mausoleului lui Lenin din Piața Roșie, au fost mobilizate trupe specializate în combaterea dronelor, potrivit unor imagini publicate de Nexta, scrie antena3.ro.

Prezența echipelor anti-dronă scoate în evidență măsurile de protecție adoptate de autoritățile ruse pentru apărarea Moscovei, în contextul atacurilor ucrainene din ultimele luni. Mausoleul lui Lenin este situat în Piața Roșie, în apropierea Kremlinului, și reprezintă unul dintre cele mai cunoscute obiective istorice și simbolice ale Rusiei.

Autoritățile ruse au închis vineri toate cele 4 aeroporturi din Moscova – Vnukovo, Domodedovo, Șeremetievo și Jukovski – în urma unor alerte legate de atacuri cu drone ucrainene asupra capitalei Rusiei, informează The Moscow Times.

„Au fost adoptate restricții temporare, necesare pentru asigurarea siguranței zborurilor”, a anunțat Agenția Federală rusă de Transport Aerian.

Aceasta este a cincea oară în luna octombrie când zborurile de pe principalele aeroporturi din Moscova sunt suspendate, ca urmare a amenințărilor atacurilor dronelor ucrainene.

Săptămâna trecută, aeroporturile din Moscova au fost închise timp de aproape 7 ore, ca urmare a unei alerte aeriene privind atacuri cu drone ucrainene – peste 350 de zboruri au fost anulate sau întârziate, iar unele avioane care zburau spre capitală au fost redirecționate către alte aeroporturi. Pe 16 octombrie, toate aeroporturile din Moscova au fost de asemenea închise din cauza amenințării legate de atacurile cu drone.

La aeroportul Șeremetievo din Moscova a fost emisă o „alertă aeriană”, ca urmare a unui atac cu drone. Pasagerii din terminalele aeroportului au fost evacuați și duși „în adăposturi sigure”.