Psihologa Tatiana Buianina
pentru IPN

Anii pandemici, 2021 inclusiv, s-au scurs oarecum mai lent, fără evenimente sociale, întâlniri și crize neplanificate. Dacă la început de pandemie se bucura că are mai mult timp pentru proiectele personale, în 2021 a început să simtă lipsa interacțiunilor și socializărilor spontane.

Anul acesta se fac trei ani de când s-a mutat în Suedia, țara soțului său. Ca să practice psihologia în Suedia, este necesar să obțină legitimația de psiholog, dar mai întâi trebuie să facă dovadă unui nivel avansat de cunoaștere a limbii suedeze. Studiul limbii suedeze vine la pachet cu modificări subtile în viziunile asupra sinelui, lumii, persoanelor – toate acestea pe termen lung favorizează asimilarea și adaptarea sa la un nou mediu cultural. Anul acesta a trecut de la nivelul intermediar la cel avansat de cunoaștere a limbii suedeze.

Faptul că, după trei ani de viață în Suedia, încă nu și-a ridicat legitimația este o realizare sau un rateu? „Probabil, dacă aș formula scopul în termeni de: „eu trebuie să îmi iau legitimația în 2021, altfel am ratat un an din viața mea”, m-aș simți descurajată și repejor aș puncta la rubrica rateuri. Or, realitatea este că, deși mi-aș fi dorit să cunosc limba suedeză la nivelul nativilor și să mă lansez în domeniul profesional de ieri, eu conștientizez că învățatul unei limbi este un proces care necesită timp. Respectiv, sunt într-un proces continuu de adaptare și dezvoltare. Ridicarea legitimației pentru mine va fi un produs firesc al acțiunilor care le întreprind acum”, spune Tatiana Buianina.

Pe vremuri, avea tradiția de a formula dorințe la cumpăna dintre ani. Un fel de anticipare a magiei. Azi își formulează scopuri și rezolvă problemele indiferent de filele calendarului. De Revelion nu zămislește nimic decât jocuri și glume interesante pentru o seară memorabilă, alături de familie și prieteni. Dacă ar analiza pronosticurile pe care le făcea aproximativ un an în urmă, poate spune că și-a ajustat așteptările față de viteza cu care învață limba suedeză: se grăbește încet. Ește și anul în care a achiziționat câțiva autori suedezi, preferați, pe care îi recomandă. Este vorba despre Frederik Backman și Lena Andersson. Citește tot ce scriu aceștia, le admiră atât conținuturile, cât și arta de a folosi cuvântul.

În 2021 a descoperit mai mulți moldoveni împrăștiați prin lume, a fost anul în care moldovenii s-au solidarizat ca societate și au demonstrat, la alegeri, că, dacă își doresc ceva cu adevărat, atunci nimic nu le poate sta în cale. „Eu cred că această experiență, a fost o achiziție a noastră, a tuturor cetățenilor din Moldova, nu doar a mea”.

Cum ar fi fost 2021 fără pandemie? Cercetările arată că pe durata pandemiei s-a înregistrat un nivel crescut al stresului în rândul populației. Pandemia este o circumstanță care durează deja de ceva timp și solicită adaptarea comportamentelor la o nouă realitate, dar adresările la psiholog au fost determinate de un cumul de factori. Au fost și cazuri de depresie, predominant la adolescenți. În general, depresia este o stare comună adolescenților și este bine să nu fie ignorată, menționează psihologul Tatiana Buianina.

Flexibilitatea gândirii e ceea de ce avem nevoie cu toții. Dacă o soluție nu merge, omul ar trebui să-și pună întrebări care să-l conducă la o soluție potrivită. E nevoie să fie făcută diferența dintre „trebuințe” și „preferințe”. Pandemiile, spune Tatiana Buianina, sunt realități care se întâmplă cu o anumită periodicitate și afectează generații de oameni de pe toate continentele, doar că unii reușesc să se adapteze și să diminueze impactul restricțiilor, alții nu. Luate la un loc, lipsa de flexibilitate și erorile în gândire generează stări precum frustrare, furie, agresivitate, neputință, panică, anxietate sau depresie. Bineînțeles, toți și-ar fi dorit ca această pandemie să nu se fi întâmplat, dar în circumstanțele respective, răspunsul pragmatic este să avem grijă de sănătatea noastră și a celor din jur, este recomandarea psihologului. Persoanele care se simt copleșite sau depășite de anumite situații sunt îndemnate să ceară ajutorul unor specialiști calificați. Unicul lucru care chiar trebuie să îl facă oamenii este să aibă grijă de ei și să fie fericiți.

#COVID-19 #interacțiune #pandemie #psiholog

Rusia folosește Moldova, pentru a testa metodele de război hibride utilizate împotriva UE și pentru a submina cursul pro-european al țării, se arată într-o analiză publicată de NYT. Kremlinul este acuzat de atacuri cibernetice, tentative de destabilizare și acțiuni de dezinformare.

Jurnaliștii fac referire inclusiv la rețeaua lui Șor și schemele de mituire a alegătorilor prin Promsveazbank din Rusia, pentru a determina votanții să nu susțină referendumul privind integrarea europeană.

De asemenea, autorii analizei fac referire la implicarea preoților în acțiunile de destabilizare, dar și la organizarea taberelor de antrenament din Rusia, Serbia, Bosnia și Herțegovina.

Potrivit publicației, prin aceste acțiuni, folosind sărăcia, religia, corupția și diviziunile lingvistice, atacurile asupra infrastructurii energetice, Moscova încearcă să recapete influența asupra Moldovei, iar țara rămâne vulnerabilă în fața amenințărilor din exterior.

„Public, oficialii ruși au negat că s-ar fi amestecat în treburile interne ale Moldovei și au respins acuzațiile conform cărora Moscova încearcă să submineze Occidentul. În decembrie anul trecut, Putin, într-un discurs adresat comandanților militari, i-a criticat pe liderii europeni pentru „alimentarea isteriei” cu privire la amenințarea din partea Rusiei.

La scurt timp după aceea, însă, i-a reunit pe lideri la o conferință secretă, pentru a transmite mesajul exact opus. Potrivit oficialilor din două țări, care știu despre acest episod, scopul setat de Putin pentru 2026 este ”prăbușirea NATO și a UE din interior””, se arată în investigația NYT.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform materialului, al doilea obiectiv al rușilor este să preia controlul asupra Moldovei, deoarece țara este situată strategic, între membrii NATO și Ucraina, iar primul – să ocupe țara vecină, aflată de patru ani în război.

„Moldova ar fi un cap de pod ideal pentru Rusia, pentru agresiuni ulterioare fie împotriva Ucrainei, fie împotriva Occidentului, au spus oficialii, adăugând că Putin încă speră să cucerească o zonă din sudul Ucrainei, pentru a crea legături terestre care să conecteze Rusia de Moldova”, scrie NYT.

Jurnaliștii au discutat cu procurori care au investigat ingerințele în alegerile din Moldova și au aflat despre circa 1000 de persoane recrutate pentru dezordini în masă și destabilizări, care erau pregătiți pentru acțiune în perioada electorală și au fost instruiți în Serbia. Participanții la acele cursuri ar fi fost remunerați cu aproximativ 400 de dolari.

Investigația mai denotă că preoții ar fi primit câte 1000 de dolari de la Ilan Șor ca să promoveze boicotarea sau respingerea politicilor pro-occidentale ale guvernării.

Conform publicației, deși autoritățile au dejucat planurile de interferență în alegeri, pentru Kremlin situația nu a reprezentat un eșec, deoarece Chișinău a trebuit să cheltuie prea multe resurse umani și financiare în acest scop, iar acțiunile forțelor de ordine au fost folosite pentru a lansa narative propagandistice, fiind prezentate drept represiuni politice.

#alegeri #ingerințe #Moldova #Putin #Rusia