Psihologa Tatiana Buianina
pentru IPN

Anii pandemici, 2021 inclusiv, s-au scurs oarecum mai lent, fără evenimente sociale, întâlniri și crize neplanificate. Dacă la început de pandemie se bucura că are mai mult timp pentru proiectele personale, în 2021 a început să simtă lipsa interacțiunilor și socializărilor spontane.

Anul acesta se fac trei ani de când s-a mutat în Suedia, țara soțului său. Ca să practice psihologia în Suedia, este necesar să obțină legitimația de psiholog, dar mai întâi trebuie să facă dovadă unui nivel avansat de cunoaștere a limbii suedeze. Studiul limbii suedeze vine la pachet cu modificări subtile în viziunile asupra sinelui, lumii, persoanelor – toate acestea pe termen lung favorizează asimilarea și adaptarea sa la un nou mediu cultural. Anul acesta a trecut de la nivelul intermediar la cel avansat de cunoaștere a limbii suedeze.

Faptul că, după trei ani de viață în Suedia, încă nu și-a ridicat legitimația este o realizare sau un rateu? „Probabil, dacă aș formula scopul în termeni de: „eu trebuie să îmi iau legitimația în 2021, altfel am ratat un an din viața mea”, m-aș simți descurajată și repejor aș puncta la rubrica rateuri. Or, realitatea este că, deși mi-aș fi dorit să cunosc limba suedeză la nivelul nativilor și să mă lansez în domeniul profesional de ieri, eu conștientizez că învățatul unei limbi este un proces care necesită timp. Respectiv, sunt într-un proces continuu de adaptare și dezvoltare. Ridicarea legitimației pentru mine va fi un produs firesc al acțiunilor care le întreprind acum”, spune Tatiana Buianina.

Pe vremuri, avea tradiția de a formula dorințe la cumpăna dintre ani. Un fel de anticipare a magiei. Azi își formulează scopuri și rezolvă problemele indiferent de filele calendarului. De Revelion nu zămislește nimic decât jocuri și glume interesante pentru o seară memorabilă, alături de familie și prieteni. Dacă ar analiza pronosticurile pe care le făcea aproximativ un an în urmă, poate spune că și-a ajustat așteptările față de viteza cu care învață limba suedeză: se grăbește încet. Ește și anul în care a achiziționat câțiva autori suedezi, preferați, pe care îi recomandă. Este vorba despre Frederik Backman și Lena Andersson. Citește tot ce scriu aceștia, le admiră atât conținuturile, cât și arta de a folosi cuvântul.

În 2021 a descoperit mai mulți moldoveni împrăștiați prin lume, a fost anul în care moldovenii s-au solidarizat ca societate și au demonstrat, la alegeri, că, dacă își doresc ceva cu adevărat, atunci nimic nu le poate sta în cale. „Eu cred că această experiență, a fost o achiziție a noastră, a tuturor cetățenilor din Moldova, nu doar a mea”.

Cum ar fi fost 2021 fără pandemie? Cercetările arată că pe durata pandemiei s-a înregistrat un nivel crescut al stresului în rândul populației. Pandemia este o circumstanță care durează deja de ceva timp și solicită adaptarea comportamentelor la o nouă realitate, dar adresările la psiholog au fost determinate de un cumul de factori. Au fost și cazuri de depresie, predominant la adolescenți. În general, depresia este o stare comună adolescenților și este bine să nu fie ignorată, menționează psihologul Tatiana Buianina.

Flexibilitatea gândirii e ceea de ce avem nevoie cu toții. Dacă o soluție nu merge, omul ar trebui să-și pună întrebări care să-l conducă la o soluție potrivită. E nevoie să fie făcută diferența dintre „trebuințe” și „preferințe”. Pandemiile, spune Tatiana Buianina, sunt realități care se întâmplă cu o anumită periodicitate și afectează generații de oameni de pe toate continentele, doar că unii reușesc să se adapteze și să diminueze impactul restricțiilor, alții nu. Luate la un loc, lipsa de flexibilitate și erorile în gândire generează stări precum frustrare, furie, agresivitate, neputință, panică, anxietate sau depresie. Bineînțeles, toți și-ar fi dorit ca această pandemie să nu se fi întâmplat, dar în circumstanțele respective, răspunsul pragmatic este să avem grijă de sănătatea noastră și a celor din jur, este recomandarea psihologului. Persoanele care se simt copleșite sau depășite de anumite situații sunt îndemnate să ceară ajutorul unor specialiști calificați. Unicul lucru care chiar trebuie să îl facă oamenii este să aibă grijă de ei și să fie fericiți.

#COVID-19 #interacțiune #pandemie #psiholog

Piața mondială a petrolului va ajunge, în ultimul trimestru din 2026, într-o situație de ofertă excedentară, o premieră de la începutul războiului din Iran, pe măsură ce exporturile de țiței din Golful Persic își revin, în pofida conflictului în desfășurare, a anunțat vineri Agenția Internațională pentru Energie (AIE), transmite Bloomberg, notează Agerpres.

„Piața petrolului dă semne timide de reechilibrare, oferta globală depășind cererea pentru prima dată de la izbucnirea războiului din Iran”, a precizat agenția care oferă consultanță marilor economii ale lumii în ultimul său raport lunar.

Potrivit AIE, exporturile de petrol din regiunea Golfului au revenit la 74% din nivelurile de dinaintea războiului, datorită unei creșteri semnificative a livrărilor Arabiei Saudite și Irakului, chiar dacă petrolierele continuă să fie vizate de atacuri. De asemenea, stocurile de petrol monitorizate au crescut în octombrie pentru prima dată după luna iunie, a adăugat agenția.

În aceste condiții, AIE și-a îmbunătățit estimările privind oferta mondială de petrol în anul 2026, cu o cantitate semnificativă de 920.000 de barili pe zi. Chiar dacă, la nivel mondial, piața petrolieră se va confrunta în acest an cu un deficit provocat de perturbările producției provocate de război, acest deficit anual ar urma să fie cu 60% mai mic decât cel prognozat de Agenție luna trecută.

Revenirea livrărilor din Orientul Mijlociu, coroborată cu semnalele că președintele Donald Trump s-ar putea abține de la noi acțiuni militare împotriva Iranului, a contribuit la scăderea prețurilor petrolului. Prețurile de referință au scăzut cu aproximativ 18% în această lună, oferind o gură de oxigen consumatorilor și băncilor centrale, prin reducerea presiunii exercitate de costurile ridicate ale combustibililor.

„Exporturile din regiunea Golfului și-au revenit mult mai rapid decât cererea globală de petrol”, a precizat AIE. Livrările din această regiune, excluzând Omanul, au atins luna trecută 18,4 milioane de barili pe zi, în pofida unui val de atacuri asupra petrolierelor, se arată în raportul publicat vineri. Potrivit AIE, Arabia Saudită și-a majorat producția de țiței la 10 milioane de barili pe zi în luna octombrie, în timp ce producția Irakului a atins cel mai ridicat nivel din ultimii șapte ani, respectiv 4,6 milioane de barili pe zi.

Per total, AIE estimează că oferta mondială de petrol va crește în acest an cu 920.000 de barili pe zi, până la 101,6 milioane de barili pe zi. În schimb, cererea mondială de petrol va scădea cu 2,68 milioane barili pe zi, până la 102,3 milioane barili pe zi.

Potrivit estimărilor AIE, surplusul de ofertă din acest trimestru urmează să se accentueze semnificativ anul viitor. Pe de altă parte, deși se preconizează că, anul viitor, consumul își va reveni, acesta va rămâne sub nivelurile din 2025. Creșterea cererii va fi concentrată în zona materiilor prime pentru industria petrochimică, în timp ce „prețurile ridicate, electrificarea și eficiența consumului de combustibil” vor tempera redresarea în cazul carburanților auto.

Agenția Internațională pentru Energie este principalul organism de consiliere pe probleme energetice al celor mai dezvoltate 29 de state. Organizația a fost înființată ca răspuns la primul șoc petrolier din 1973 – 1974, pentru a coordona eliberarea de petrol din stocurile de rezervă.