PSRM a venit cu o reacție după ședința PAS de duminică seara, desfășurată la Președinție. Socialiștii susțin că toate forțele politice și obștești care au luptat împotriva regimului Plahotniuc trebuie să-și reia lupta. Acești solicită tuturor forțelor sănătoase ale societății să se consolideze pentru a preveni relansarea regimului „statului capturat”, pe care l-am dat jos în iunie 2019.

„Ședința din seara zilei de ieri a miniștrilor și deputaților partidului de la guvernare PAS, care a avut loc la sediul Președinției, în ciuda tuturor declarațiilor șefului statului despre transparență și echidistanță, a demonstrat încă o dată cât de profundă este criza din interiorul guvernării, a partidului de la guvernare. Președintele Maia Sandu, contrar legii și propriilor declarații anterioare, continuă să conducă partidul PAS, folosind tactica oligarhului fugar Vlad Plahotniuc de organizare a ședințelor nocturne, cu chemarea „la covor” a miniștrilor și deputaților PAS”, scrie PSRM.

Totodată, socialiștii spun că „Cina cea de Taină” de duminică a partidului de la guvernare în sediul Președinției confirmă încă o dată frica pe care o au cei din PAS față de propriul popor și opinia publică.

„La „ședința nocturnă” unde au fost discutate chestiuni importante legate de funcționarea guvernului, remanierile de cadre, posibila demisie a premierului și altele, nu au avut acces, cel puțin, jurnaliștii televiziunilor pro-guvernamentale, ceea ce reprezintă un alt indicator al “libertății de exprimare” în “statul capturat” aflat în relansare. “Ședința nocturnă” a demonstrat că întreaga responsabilitate pentru situația din Republica Moldova o poartă o singură persoană – președintele Maia Sandu. Anume ea dirijează în regim manual activitatea tuturor instituțiilor guvernamentale”, anunță socialiștii.

Duminică, în spațiul public se vehicula că Guvernul ar urma să demisioneze in corpore, iar noul cabinet să fie format de Dorin Recean. Primul care a abordat subiectul a fost Jason Jay Smart, corespondent Kiyv post și politolog american cu legături în Republica Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La scurt timp, la Președinție s-au adunat mai mulți membri ai PAS la o ședință, iar după ora 22:00 Radu Marian a spus presei că informațiile apărute în spațiul public despre schimbarea cabinetului de miniștri sunt zvonuri, însă nu a exclus remanierile.

Luni dimineața, Sorina Ștefîrță, purtătoare de cuvânt a șefei statului, comunica pentru bani.md că instituția a găzduit o ședință a formațiunii. De ce a trebuit să se desfășoare acolo întrunirea, deși Maia Sandu nu mai este membră a partidului, iar alte fracțiuni nu au fost invitate, nu se cunoaște.

#PAS #președinta Republicii Moldova #PSRM

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.