Republica Moldova a depășit situația unei noi deconectări de la energia electrică din cauza atacurilor cu rachete a Ucrainei de către Federația Rusă, deși au existat fluctuații de tensiune în a doua parte a zilei de astăzi, 5 decembrie.

Potrivit Î.S. Moldelectrica, pentru moment „riscul deconectărilor îl putem considera depășit”.

„La ora 14:26 și 14:30 au avut loc căderi nesemnificative a tensiunii în anumite noduri a rețelei de tensiune înaltă. Urmare a perturbațiilor de tensiune a avut loc deconectarea majorității surselor regenerabile de energie electrică. Acestea fiind reconectate treptat. Perturbația din sistem a dus la redistribuirea fluxurilor de energie electrică (ca direcție și valoare a fluxului de energie electrică). Nu au fost înregistrate deconectări a consumatorilor urmare a evenimentelor de astăzi”, se arată în comunicatul emis de instituția menționată.

Totodată, Moldelectrica precizează că, rezerva de putere din interiorul sistemului electroenergetic moldovenesc „ne-a ajutat să evităm căderea frecvenței în rețea și deconectarea consumatorilor de energie electrică”.

Amintim că, în a doua parte a zilei, Federația Rusă a lansat un nou val de atacuri cu rachete asupra Ucrainei. La scurt timp, autoritățile moldovenești au depistat o rachetă la nordul Moldovei, în apropierea orașului Briceni, care nu se cunoaște cum a ajuns pe teritoriul țării noastre. Autoritățile nu au oferit mai multe detalii, însă, în spațiul public se vehiculează că ar fi vorba de componente ale rachetei S-300 din cadrul sistemul anti-aerian de apărare.

#atac cu rachetă #energie electrica #Moldelectrica #Moldova #Ucraina

Europa se apropie de sezonul rece cu depozitele de gaze umplute în proporţie de numai 69%, faţă de media de 85% înregistrată în această perioadă în ultimii cinci ani, iar preţurile ridicate la gaze, motorină şi alţi combustibili sporesc presiunile economice şi politice asupra guvernelor, transmite Reuters.

Germania şi Ţările de Jos, care deţin împreună 35% din capacitatea de stocare a UE, se află printre ţările cu cele mai mari întârzieri în refacerea rezervelor. Preţurile ridicate provocate de perturbările asociate războiului SUA-Israel cu Iranul au descurajat companiile să cumpere gaze şi guvernele să impună atingerea ţintelor naţionale de stocare, transmite News.

Strategia iniţială se baza pe ipoteza că războiul cu Iranul, început la sfârşitul lunii februarie, se va încheia rapid, preţurile vor scădea, iar companiile vor putea reface stocurile la costuri mai mici.

”Fiecare lună în care Europa amână refacerea stocurilor creşte presiunea asupra preţurilor pe măsură ce ne apropiem de perioada de vârf a consumului din timpul iernii”, a declarat Jonathan Schroer, strateg la UniCredit.

Gazele costă cu 150% mai mult decât anul trecut

Preţul de referinţă al gazelor europene a ajuns la 81 de euro/MWh, cu 150% peste nivelul de acum un an şi peste scenariul advers luat în calcul de Banca Centrală Europeană. Morgan Stanley estimează că, în funcţie de vreme, preţul ar putea urca până la 100 de euro/MWh.

Presiunile se extind şi asupra celorlalţi combustibili. După ce petrolul a depăşit 100 de dolari pe baril, benzina este cu 24% mai scumpă în UE decât în urmă cu un an, motorina cu 38%, iar combustibilul pentru aviaţie cu peste 100%.

Analiştii avertizează că inclusiv o iarnă cu temperaturi normale ar putea reduce puternic rezervele de gaze. Refacerea lor în 2027 prin importuri ar putea menţine piaţa gazelor naturale lichefiate sub presiune timp de mai multe luni.

BCE este tot mai preocupată de gaze şi electricitate

Problema gazelor este deosebit de importantă pentru inflaţie. Un studiu al Băncii Italiei arată că, în timp ce şocurile petroliere tind să producă efecte inflaţioniste de scurtă durată, scumpirea gazelor generează efecte mai puternice şi mai persistente, care ajung inclusiv în inflaţia de bază urmărită atent de BCE.

”Atenţia mea este acum concentrată mai puţin asupra petrolului şi combustibililor şi tot mai mult asupra preţurilor gazelor şi electricităţii”, a declarat Peter Kazimir, membru al conducerii BCE.

Investitorii estimează că BCE ar putea fi nevoită să majoreze dobânzile încă de trei sau patru ori dacă presiunile energetice persistă. Printre sectoarele considerate cele mai vulnerabile se numără transportul aerian, industria chimică, industria auto şi materialele de construcţii.

Presiunea este şi politică. În Germania, AfD a câştigat săptămâna trecută alegerile într-un land cu un program care cere pace cu Moscova şi restabilirea contractelor pentru gaze ruseşti ieftine, în timp ce guvernul cancelarului Friedrich Merz analizează măsuri costisitoare pentru reducerea preţurilor combustibililor.