Autoritățile ruse au decis, pentru al doilea an consecutiv, să nu organizeze Marea Paradă Navală la Sankt Petersburg, au declarat pentru „Fontanka” surse din cadrul Ministerului Apărării al Federației Ruse, transmite Digi24.

Potrivit acestora, până în prezent nu a fost emis niciun decret prezidențial în acest sens. De asemenea, nu s-au primit instrucțiuni de la nivel superior privind pregătirea evenimentului, deși în această perioadă repetițiile ar trebui să fie în plină desfășurare. Nici flotele nu au în plan deplasări la Sankt Petersburg pentru a participa la paradă.

„Înțelegeți și dumneavoastră, nu e momentul potrivit acum”, a spus interlocutorul publicației.

Anul trecut, autoritățile au anulat parada navală, fără a explica motivele acestei decizii. Cu toate acestea, pregătirile pentru aceasta au continuat și au fost oprite cu câteva săptămâni înainte de data planificată a evenimentului.

În 2024, Ministerul Apărării a anulat pentru prima dată o parte a paradei lângă baza navală din Kronștat. Până atunci, începând din 2017, navele militare treceau anual prin apele Neva în ultima duminică a lunii iulie, când în Rusia se sărbătorește Ziua Flotei Navale (VMF). La eveniment au participat câteva sute de nave de luptă și nave auxiliare. De asemenea, parada a avut o componentă aeriană, iar la căderea nopții în oraș s-a organizat un foc de artificii. Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a fost prezent la eveniment, a urmărit desfășurarea acestuia împreună cu ministrul apărării și înalți oficiali militari și a ținut un discurs.

La începutul lunii iunie, în cadrul unui atac masiv asupra Sankt Petersburgului, dronele ucrainene au lovit corveta rusă „Boikiy”, care se afla în baza navală din Kronștat. Informația a fost comunicată de comandantul Forțelor de sisteme fără pilot ale Forțelor Armate ale Ucrainei, Robert Brovdi (Mădăran).

Atacul a avut loc în ziua deschiderii Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg (PEFI), la care se pregătea discursul lui Putin. Corveta lovită, după cum a precizat Brovdi, era echipată cu rachete ghidate și era a treia navă din proiectul 20380 din cadrul Flotei Baltice a Rusiei.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, comentând atacul, a reamintit că distanța de la granița ucraineano-rusă până la Sankt Petersburg este de 1.100 km. În același timp, el a calificat astfel de lovituri drept necesare pentru apropierea păcii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#parada navală #Sankt Petersburg #Vladimir Putin

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.