Preşedintele rus Vladimir Putin a confirmat vineri seară, 21 noiembrie curent, că a primit planul de pace elaborat de SUA „pentru rezolvarea conflictului din Ucraina”, el apreciind că documentul propus acum de președintele american Donald Trump a fost „modernizat” după întâlnirea lor din Alaska, în luna august, transmite mediafax.ro.

„Avem acest text, l-am primit prin canalele de comunicare existente cu administraţia americană”, a declarat liderul de la Kremlin în timpul unei videoconferințe cu membrii permanenți ai Consiliului de Securitate al Rusiei, relatează cotidianul rus Kommersant.

Potrivit ziarului citat, Vladimir Putin a afirmat că textul planului lui Donald Trump a fost prezentat părții ruse, dar că acesta nu este discutat în detaliu. Partea americană nu discută direct cu Rusia acest plan întrucât Ucraina îl respinge, a susținut Putin.

Liderul de la Kremlin a mai spus în timpul acestei reuniuni a Consiliului rus de Securitate că autoritățile ucrainene și aliații lor își fac iluzii și visează să provoace Rusiei o înfrângere strategică. Doar că armata rusă, a adăugat el, lucrează în continuare pentru „atingerea obiectivelor operațiunii militare speciale”.

Rusia este totuși pregătită să rezolve problema pe cale pașnică, a susținut în același timp Vladimir Putin, conform Kommersant.

„Suntem pregătiți să purtăm negocieri pașnice și să rezolvăm problemele prin mijloace pașnice. Cu toate acestea, acest lucru necesită, desigur, o discuție amănunțită a tuturor detaliilor planului propus. Suntem pregătiți pentru aceasta”, a afirmat Putin.

„Ucraina și aliații săi europeni încă se amăgesc și visează să provoace o înfrângere strategică Rusiei pe câmpul de luptă”, a continuat liderul de la Kremlin, conform agenției France Presse, insistând că Moscova este pregătită, în caz de refuz, să își atingă obiectivele „prin arme, în cadrul unei lupte armate”.

„Dacă Kievul nu vrea să discute propunerile președintelui Trump și refuză să o facă, atunci Kievul și susținătorii războiului europeni trebuie să înțeleagă că evenimentele care au avut loc la Kupiansk se vor repeta inevitabil și în alte sectoare cheie ale frontului”, a adăugat Vladimir Putin.

Armata rusă a susținut joi că a capturat orașul Kupiansk din estul Ucrainei, unde forțele ucrainene, depășite numeric și mai prost echipate, se confruntă cu dificultăți.

Ce conține planul de pace în 28 de puncte pe care Trump îl impune Kievului

Planul propus de SUA prevede în principal ca Ucraina să cedeze Rusiei complet regiunea Donbas (alcătuită din provinciile estice Doneţk şi Lugansk), care împreună cu peninsula Crimeea ar fi recunoscute de facto ca fiind ruseşti, dar teritoriile din Donbas cedate Rusiei şi care în prezent nu se află sub controlul acesteia ar deveni zone tampon demilitarizate, în timp ce provinciile Herson şi Zaporojie din sud şi sud-est ar fi împărţite tot de facto de-a lungul liniei actuale a frontului, care va fi îngheţată. În schimb, Rusia ar urma să se retragă din teritoriile ucrainene ocupate în provincia central-estică Dnipropetrovsk şi în cea nord-estică Harkov.

De asemenea, Ucrainei i se solicită să-şi limiteze forţele armate, reducându-şi efectivele la cel mult 600.000 de soldaţi, să renunţe la toate armele cu rază lungă de acţiune, precum şi la aspiraţia de a adera la NATO, angajament de neutralitate militară pe care să şi-l înscrie în Constituţie.

În schimb, Ucraina ar putea primi garanţii de securitate occidentale prin care un atac asupra ei să fie considerat drept un atac asupra „comunităţii transatlantice”, dar fără prezenţa de trupe străine pe teritoriul său. Totuşi, avioane de luptă europene vor putea staţiona în Polonia vecină, în cadrul garanţiilor de securitate.

Planul conţine şi o serie de clauze de natură economică. Astfel, 100 de miliarde de euro din activele Rusiei îngheţate în Occident ar urma să fie direcţionate către reconstrucţia Ucrainei, dar aliaţii europeni ai Kievului vor trebui să contribuie în acest demers cu încă o sută de miliarde de euro, în timp ce SUA ar obţine profituri din participarea la activităţile de reconstrucţie.

Pe de altă parte, energia furnizată de centrala nucleară ucraineană Zaporojie, ocupată de trupele ruse, ar urma să fie împărţită egal între Ucraina şi Rusia.

Cât despre sancţiunile occidentale impuse Rusiei, planul menţionează ridicarea treptată a acestora.

Planul mai prevede ca Ucraina să organizeze alegeri în termen de 100 de zile şi să recunoască prin lege folosirea limbii ruse în învăţământ şi în mass-media.

Preşedintele american Donald Trump a confirmat vineri că a dat Kievului un ultimatum să accepte planul său de pace, el afirmând într-un interviu la Fox News Radio că joia viitoare, când Statele Unite sărbătoresc Ziua Recunoştinţei, este un termen limită „rezonabil” pentru ca Ucraina să accepte propunerea sa pentru încheierea războiului cu Rusia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#planul de pace #Putin

Secretarul britanic al Apărării, Wes Streeting, a afirmat, marți, 27 octombrie, că președintele rus Vladimir Putin „ne pune la încercare și testează hotărârea NATO” și a avertizat că Marea Britanie și Alianța Nord-Atlantică trebuie să fie pregătită pentru scenariul în care „se află în război cu Rusia”, scrie mediafax.ro.

Potrivit The Guardian, el a mai spus că „trebuie să fim pregătiți pentru un scenariu în care Regatul Unit și NATO se vor afla în război cu Rusia”, aducând în discuțiile afirmațiile făcute de Putin înaintea invaziei din Ucraina, contrare acțiunilor întreprinse ulterior.

„Nu pentru că ne dorim războiul – nu avem nimic împotriva poporului rus și nu dorim un război cu Rusia; NATO este o alianță defensivă –, dar când Putin ne asigură că nu are intenția de a provoca un război cu NATO, ne amintim de ceea ce a spus despre Ucraina cu doar câteva zile înainte de invazie”, a subliniat secretarul britanic al Apărării, potrivit sursei citate.

El a continuat spunând că NATO este pregătită „să apere fiecare centimetru din teritoriul său” și a reitera continuarea sprijinului pentru Ucraina.

„Cu cât suntem mai pregătiți să facem față Rusiei, să apărăm fiecare centimetru din teritoriul NATO, cu atât este mai puțin probabil să ne regăsim în acel scenariu. Polonia este unul dintre cei mai mari și, cu siguranță, cel mai de încredere prieten al nostru din Europa, iar noi prețuim și apreciem foarte mult această prietenie”, a adăugat Wes Streeting.

Declarațiile acestuia vin după ce în urmă cu două săptămâni, directorul general al MI5, Sir Ken McCallum, a descris Rusia drept „agresorul numărul unu” și a acuzat Moscova că desfășoară un război hibrid, încercând însă să rămână sub pragul care ar putea provoca un răspuns colectiv al NATO.

Potrivit lui McCallum, Kremlinul încearcă să destabilizeze statele europene în timp ce ofensiva sa militară din Ucraina înregistrează progrese reduse, obținute cu costuri foarte mari.