În timp ce comunitatea internațională își îndreaptă tot mai mult speranțele către o încetare a focului în Ucraina, experții în securitate trag un semnal de alarmă: orice pauză în confruntările actuale ar putea oferi Rusiei răgazul necesar pentru a-și reconstrui forțele armate — cu scopul de a lansa, în decurs de doar doi ani, o ofensivă directă împotriva țărilor membre NATO.
Un raport recent publicat de prestigiosul Institut Internațional pentru Studii Strategice (IISS) avertizează că, dacă Vladimir Putin beneficiază de o perioadă de repliere sub umbrela unui armistițiu, Rusia ar putea trece din nou la un „regim de mobilizare militară totală” până în 2027, cu potențialul de a declanșa un nou conflict — de data aceasta, împotriva Alianței Nord-Atlantice, relatează The Sun.
Pacea ca iluzie strategică
Deși în ultimele săptămâni apelurile la o soluție diplomatică s-au înmulțit — atât din partea Ucrainei, cât și a unor lideri occidentali — președintele rus a evitat orice semn clar de participare la eforturile de negociere. Cel mai recent episod s-a consumat la Istanbul, unde, în ciuda invitațiilor directe lansate de Volodimir Zelenski și Donald Trump, Putin a refuzat să se prezinte personal la masa tratativelor. Lista delegației ruse transmisă de Kremlin exclude numele liderului de la Moscova, dar include figuri de rang înalt din cercul său de încredere: consilieri prezidențiali, oficiali din servicii și diplomați veterani.
Potrivit evaluării IISS, un eventual acord de încetare a focului în Ucraina ar putea transforma frontul din estul Europei într-un interludiu strategic. Rusia, deja angajată în consolidarea unor baze militare aproape de granițele Finlandei și ale statelor baltice, ar putea folosi această pauză nu pentru retragere, ci pentru o relansare militară mult mai ambițioasă. Fotografiile satelitare recente arată activitate sporită în cel puțin patru locații-cheie din nord-vestul Rusiei: Kamenka, Petrozavodsk, Severomorsk-2 și Olenia — la doar câteva zeci de kilometri de frontiera cu NATO.
Temerile experților sunt amplificate și de incertitudinile din politica externă americană. În cazul în care Donald Trump își pune în aplicare amenințările de a retrage sau reduce sprijinul SUA pentru NATO, povara apărării continentului ar cădea aproape integral pe umerii europenilor. IISS estimează că, în eventualitatea unui astfel de scenariu, Europa ar trebui să investească până la 1.000 de miliarde de dolari în următorii 25 de ani pentru a compensa absența capabilităților militare americane: avioane de luptă, distrugătoare, trupe și infrastructură logistică.
În prezent, SUA furnizează Europei aproximativ 400 de avioane de luptă, 20 de distrugătoare și peste 120.000 de soldați staționați pe continent. Toate acestea ar trebui înlocuite din surse interne dacă sprijinul american este retras.
Trump a reiterat în repetate rânduri că SUA „nu vor mai plăti pentru aliați care nu contribuie suficient” și a cerut ca toate țările membre NATO să își majoreze bugetele de apărare la 5% din PIB — o cerință ce ar implica eforturi bugetare masive pentru majoritatea guvernelor europene.
Totodată, se vehiculează tot mai des că Statele Unite și-ar putea muta o parte din resursele militare spre regiunea Indo-Pacifică, în contextul escaladării tensiunilor cu China. Potrivit Financial Times, există deja planuri de redislocare a trupelor americane din țările baltice în direcția Asiei.
Un nou front în Baltica?
Raportul IISS lansează și o ipoteză tot mai discutată în mediile de intelligence europene: dacă Putin consideră că obiectivele sale din Ucraina au fost îndeajuns atinse sau blocate, s-ar putea orienta spre un nou „inamic slab” — cel mai probabil, flancul estic al NATO. Țări precum Estonia, Letonia sau Lituania, deja supuse presiunilor hibride din partea Rusiei, ar putea deveni primele vizate.
În lipsa unei poziții ferme din partea Statelor Unite, o astfel de ofensivă ar pune întreaga alianță într-o criză de solidaritate — inclusiv prin testarea Articolului 5, clauza fundamentală a tratatului NATO privind apărarea colectivă.
În acest peisaj tensionat, negocierile de pace din Turcia par mai degrabă o repetiție diplomatică decât un punct de cotitură. Delegațiile Ucrainei și Rusiei sunt prezente la Istanbul, însă absența liderilor principali — Putin și Trump — este un semnal că, dincolo de declarațiile oficiale, nimeni nu este încă dispus să își asume costul real al păcii. Iar între timp, ceasul ticăie — nu doar pentru Ucraina, ci pentru întreaga arhitectură de securitate a Europei, subliniază The Sun.
