Vladimir Putin „și-a pierdut orice reținere“ după uciderea lui Aleksei Navalnîi și va lansa o „serie de crime“ împotriva dușmanilor săi din țară și străinătate, având „cel puțin o duzină de nume pe lista sa de victime“, spun analiștii.

Jurnalistul bulgar Christo Grozev, cel care a coordonat investigatorii care au identificat în 2020 echipa de asasini pusă de FSB pe urmele lui Alexei Navalnîi, întrebat de portalul rus Meduza ce crede că ar putea urma în Rusia după moartea lui Navalnîi, a răspuns că a primit deja avertismente de la sursele sale potrivit cărora „ar putea începe un întreg val de represiuni și crime” și că președintele rus Vladimir Putin are „planuri speciale” pentru liderii opoziției ruse.

„Dacă acest lucru este adevărat, Ilia Iașin și Vladimir Kara-Murza, aflați în închisoare, ar fi deosebit de vulnerabili”, a avertizat jurnalistul de investigații.

Iașin, condamnat în aprilie anul trecut de Rusia la 8 ani și jumătate de închisoare pentru denunțarea războiului din Ucraina, a transmis chiar marțea aceasta că va continua să lupte împotriva regimului lui Vladimir Putin.

„Atât timp cât inima îmi va bate în piept voi lupta împotriva tiraniei. Atât timp cât voi trăi, nu-mi va fi frică de rău. Şi cât timp voi respira voi fi alături de poporul meu. Jur”, a scris acesta într-o scrisoare publicată marți de apropiați ai săi.

Vladimir Kara-Murza a fost condamnat la 25 de ani de închisoare tot în aprilie 2023, el primind cea mai grea pedeapsă dată până acum unui oponent politic al lui Vladimir Putin. Soția lui Kara-Murza a declarat pe 29 ianuarie că el a dispărut în interiorul sistemului de penitenciare al Rusiei, la fel ca Navalnîi în decembrie anul trecut.

Acest lucru se întâmplă deoarece autoritățile ruse nu informează rudele deținuților când aceștia sunt transferați între penitenciare. Soarta sa provoacă îngrijorări cu atât mai mari întrucât el fusese transferat deja în septembrie anul trecut într-o colonie penală din Siberia.

În martie 2022, jurnaliștii de investigație de la site-ul Bellingcat, coordonați de Grozev, au publicat o investigație care îl identifica și pe asasinul lui Boris Nemțov, ucis de FSB în 2015 la Moscova.

Înainte de ascensiunea lui Navalnîi, Nemțov a fost cel mai cunoscut politician de opoziție din Rusia, fiind considerat o amenințare reală la adresa puterii lui Vladimir Putin.

Potrivit investigațiilor realizate de cei de la Bellingcat, atât Nemțov, cât și Kara-Murza și Navalnîi în 2020 au fost țintiți de aceeași echipă secretă de asasini ai FSB, succesorul KGB-ului din perioada sovietică.

Cel puțin 12 nume pe lista sa de victime

Activistul Bill Browder a afirmat că președintele rus are cel puțin 12 nume pe lista sa de victime și se teme că președintele va lansa atacuri împotriva dușmanilor săi din Marea Britanie.

Multimilionarul a avertizat că președintele rus trebuie oprit pentru a evita o repetare a atacului cu Noviciok de la Salisbury.

Vorbind pentru The Mirror, el a spus că moartea suspectă a lui Navalnîi a fost un „schimbător de joc” pentru Putin și că criticii liderului rus au un risc crescut de a fi asasinați.

Militantul pentru drepturile omului, care ar fi devenit „inamicul numărul unu” al lui Putin pentru că a luptat împotriva corupției, a declarat: „Faptul că l-a ucis pe cel mai popular și mai proeminent politician de opoziție în văzul tuturor, fără teamă de repercusiuni, spune că oamenii care se opun lui Putin în Rusia și în străinătate sunt supuși unui risc mult mai mare de asasinare.

„Uciderea lui Aleksei Navalnîi a arătat că Putin și-a pierdut orice reținere și că se va lansa într-o mare campanie internațională de asasinate, inclusiv împotriva tuturor dușmanilor săi din Marea Britanie“.

De la asasinarea avocatului și denunțătorului Serghei Magnitski, în 2009, Browder a luptat împotriva regimului lui Putin.

Președintele rus Vladimir Putin apare tot mai rar în Moscova și Soci, de teama dronelor ucrainene și a rachetelor „Flamingo”. În schimb, acesta și-a mutat tot mai mult activitatea la est de Munții Ural, în zone considerate mai greu accesibile, informează adevărul.ro.

Cu toate acestea, scrie Dialog, săptămâna trecută, Putin a declarat public că „nu s-a temut niciodată de nimic”. Este relevant faptul că afirmația a fost făcută la Novosibirsk, la aproximativ 3.000 de kilometri de granița cu Ucraina.

În anii precedenți, Putin își petrecea în mod tradițional cea mai mare parte a lunii august la Soci. În acest an, însă, liderul rus a renunțat la această tradiție.

El nu mai apare în reședința sa de acolo și nici în Moscova. Kremlinul încearcă să ascundă această informație.

„După intensificarea atacurilor ucrainene, traseul său public se deplasează tot mai vizibil spre Siberia și Extremul Orient, deși Kremlinul continuă să prezinte întâlniri cu ușile închise, marcate ca fiind desfășurate la Moscova (…) «Elita» Kremlinului a fugit și ea după lider, în spatele Uralilor, și și-a amenajat reședințe de lux în zone în care dronele ucrainene nu pot ajunge”, a remarcat publicația.

În Munții Altai s-ar fi mutat purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, premierul Mihail Mișustin, șeful Sberbank, German Gref, directorul Gazprom, Alexei Miller, și alte persoane importante.

De asemenea, potrivit publicației, Putin a intensificat și mai mult măsurile de securitate, deja fără precedent. Printre altele, liderul rus a început să își ascundă și mai bine deplasările.

Din martie, în Soci, a fost extinsă zona de restricție din jurul reședinței președintelui rus, pe fondul temerilor privind posibile atacuri cu drone. Măsura a venit la pachet cu o serie de restricții neobișnuite pentru locuitorii din zonă.

Potrivit informațiilor publicate de Kyiv Post, Serviciul Federal de Protecție al Rusiei – agenția responsabilă de securitatea președintelui – a pregătit instituirea unei zone de securitate de aproximativ 3 km² în jurul reședinței prezidențiale Bocharov Ruchey din Sochi.