Partidul de stânga Smer-SD al fostului prim-ministru Robert Fico a câștigat alegerile de sâmbătă din Slovacia, țară membră NATO, după ce a promis să nu mai trimită arme în Ucraina, să blocheze posibila aderare a Kievului la NATO și să se opună sancțiunilor impuse Rusiei, scrie presa internațională.
Cu 98% din buletinele de vot numărate în această micuță țară care are doar 5,5 milioane de locuitori, Smer-SD a obținut 23,4% din voturi, devansând formațiunea liberală Slovacia Progresistă, pro-occidentală, cu aproape șapte puncte procentuale și aproape 200.000 de voturi.
Câștigătorul alegerilor are prima șansă de a forma o majoritate în parlamentul de 150 de locuri.
Campania lui Fico a stârnit neliniște pe plan internațional, pe fondul temerilor că acesta va trece Slovacia în tabăra anti-Kiev, alături de premierul ungar Viktor Orbán.
Fico afișează o orientare pro-Moscova, promițând să pună capăt livrărilor de arme către Kiev și opunându-se sancțiunilor, chiar dacă președintele rus Vladimir Putin nu dă semne că va renunța la războiul pe care l-a pornit în 2022.
Micuța Slovacie s-a dovedit unul dintre cei mai fermi susținători ai Ucrainei după începerea invaziei rusești anul trecut, aprobând numeroase ajutoare militare pentru Kiev. Dacă ar fi să ne raportăm la valoarea pachetelor de asistență raportat la populație, atunci Slovacia ar fi chiar printre cei mai importanți parteneri ai Ucrainei.
Printre altele, guvernul de la Bratislava a anunțat în martie anul acesta că va trimite avioane de luptă Kievului, modele MiG-29 modernizate. Slovacia a devenit astfel doar a doua țară care și-a luat angajamentul de a trimite avioane militare Ucrainei, anunțul Bratislavei venind la doar o zi după cel al Varșoviei.
Pivotul lui Fico pentru o coaliție
În ciuda polarizării profunde din Slovacia, Fico se află într-o poziție favorabilă pentru a reveni la putere cu sprijinul Hlas (Vocea), un partid social-democrat care s-a desprins din Smer-SD, ce s-a clasat pe locul al treilea, cu 15% din voturi.
Hlas este condus de Peter Pellegrini, care i-a luat locul lui Fico la conducerea Slovaciei în 2018, în timpul crizei politice care a urmat asasinării jurnalistului de investigație Ján Kuciak.
În urma înfrângerii Smer-SD în alegerile din 2020, Pellegrini a întors spatele partidului și lui Fico, pentru a forma Hlas cu 10 parlamentari care u dezertat din Smed-SD.
În de februarie, Pellegrini spunea că Fico este „un politician din trecut” și unul care „nu mai poate oferi Slovaciei nicio speranță sau viziune pentru secolul XXI”.
Gust amar pentru liderul Slovaciei Progresiste
„Aceasta a fost o traumă pentru noi toți”, a declarat Fico la un miting politic în orașul său natal Topoľčany, la 30 august.„Avem aici două partide cu același program social, care provin din aceleași rădăcini în Smer-SD și care se cunosc. Așa că eu cred că baza pentru un guvern de succes, stabil și suveran, orientat spre social, ar trebui să fie cooperarea dintre Smer-SD și Hlas.”
După ce rezultatul alegerilor a fost anunțat duminică dimineața la ora 4, Pellegrini a declarat că se aștepta să primească o ofertă de cooperare din partea lui Fico și că „nimic nu împiedică crearea unei astfel de coaliții”, chiar dacă a avea „doi foști prim-miniștri în același guvern nu este o soluție optimă”.
Un alt potențial partener de coaliție pentru Fico ar putea fi Partidul Național Slovac (SNS), care a obținut o susținere de 5,7%. SNS a făcut echipă cu Smer-SD la guvernare în perioada 2006-2010 și 2016-2020. Liderul SNS, Andrej Danko, a declarat că există speranța ca următorul guvern al țării să fie „pro-națiune, pro-social”.
Pe baza rezultatelor alegerilor, cele trei partide ar controla 81 de locuri în legislativ, ceea ce înseamnă o majoritate.
Rezultatul final l-ar putea lăsa pe Michal Šimečka, liderul Slovaciei Progresiste, cu un gust amar.
Primele sondaje la ieșirea de la urne, după închiderea votului sâmbătă seara, îi dăduseră PS un avans mic față de Smer-SD, încurajându-l pe fostul jurnalist, doctor la Oxford și membru al Parlamentului European să creadă că ar putea câștiga primul său mandat de prim-ministru.
Retocia pro-rusă
Scrutinul de sâmbătă a fost considerat crucial pentru viitorul Slovaciei, nu numai din cauza promisiunilor lui Fico de a renunța la ajutorul acordat Ucrainei, ci și, în general, din cauza simpatiilor sale pro-Moscova într-o țară membră NATO.
De exemplu, Fico a declarat în august, în fața publicului său din Topoľčany, că „războiul din Ucraina nu a început acum un an, ci în 2014, când naziștii și fasciștii ucraineni au început să ucidă cetățeni ruși în Donbas și Lugansk”.
De asemenea, Fico a făcut elogiul Uniunii Sovietice pentru că ar fi eliberat teritoriile cehe și slovace de Germania nazistă la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. „Pentru numele lui Dumnezeu, ei ne-au eliberat, ar trebui să arătăm puțin respect”, și-a îndemnat el conaționalii.
„Trebuie să spunem întregii lumi că libertatea a venit din Est, războiul vine întotdeauna din Vest”, a mai spus el.
„A fost fără echivoc o victorie a Armatei Roșii, iar Smer-SD va aminti această istorie în fiecare zi, în fiecare oră, în fiecare secundă”, le-a spus Fico susținătorilor săi la mitingul din august.
Fico se inspiră de la Orban
Rastislav Kačer, diplomat de carieră și fost ministru de externe slovac, cred că premierul Ungariei este un model pe care îl urmează Robert Fico, folosind retorica Rusiei pentru a obține voturi, chiar dacă există posibilitatea să nu fie pro-Moscova.
„Domnul Fico găsește o mare inspirație în stilul de guvernare al lui Orbán, care este modelul de politică al lui Putin”, a spus Kačer. „Este posibil ca el chiar să nu aibă intenția de a face tot ceea ce spune. El încă mai crede probabil că poate păcăli din nou pe toată lumea, stârnind emoții populiste anti-occidentale acasă, pretinzând un curaj rebel împotriva UE și NATO – și apoi comportându-se ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.”
Robert Fico l-a acuzat pe Soros că i-a dat jos guvernul
Fico, un populist de manual, a fost premier al țării între 2006 și 2010, iar apoi din nou între 2012 și 2018, perioadă în care a vituperat împotriva Occidentului pentru electoratul său intern, dar a fost totuși atent să nu zgâlțâie ordinea internațională europeană.
Însă ceea ce s-a întâmplat apoi a zguduit Slovacia din temelii.
Ján Kuciak, un tânăr jurnalist de investigații care ancheta suspiciuni de corupție la adresa guvernului lui Fico, în privința subvențiilor UE, dar și mafia italiană, a fost asasinat în februarie 2018 alături de logodnica sa, Martina Kušnírova.
În Slovacia au urmat cele mai mari proteste de la Revoluția de Catifea care a dus la căderea comunismului, zeci de mii de slovaci ieșind în stradă timp de luni de zile.
Fico a cedat în cele din urmă și a demisionat, nu însă înainte de a-l acuza pe miliardarul american George Soros că a finanțat protestele împotriva guvernului său.
Anul următor, Zuzana Čaputová, o fostă avocată și activistă de mediu, a câștigat alegerile prezidențiale iar câteva luni mai târziu aceasta a prezidat asupra formării unui guvern reformist.
La scurt timp după însă a început pandemia de COVID-19 și turbulențele aduse de aceasta. Slovacia a avut de atunci patru premieri, coaliții de guvernare succesive destrămându-se în contextul neînțelegerilor privind măsurile de combatere a pandemiei, inflației ridicate și a crizei costului de trai.
Cel mai recent guvern, cel condus de fostul premier Eduard Heger, a căzut în decembrie anul trecut în urma unei moțiuni de cenzură împotriva sa. El a asigurat interimatul funcției până în iunie, când a cerut președintelui eliberarea din funcție.
