Cum faci cel mai gustos magiun de prune fără zahăr? O rețetă de pe vremea bunicilor

Este o rețetă simplă, făcută în casă, și sănătoasă, deoarece nu se adaugă zahăr. Condiția esențială este cea legată de calitatea fructelor: să fie aromate, dulci și foarte coapte. Preparatul delicios poate fi consumat fără grijă și de cei care suferă de diabet, dar și de copiii mici.

Rețeta magiunului delicios de pe vremea bunicii o găsim la regretatul gastronom Radu Anton Roman în lucrarea “Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti” (Editura Paideia), scrie Adevărul.

Medicii spun că una sau două prune (aproximativ 70 de grame) îți asigura 8% din necesarul zilnic de vitamina C, 5% din cel de vitamina K, 4% din doza zilnică recomandată de cupru, 4% din fibre și 3% din potasiu.

Prunele conţin apă; zaharuri, distribuite între glucoză, fructoză şi zaharoză; fibre alimentare (celuloza şi pectine); acizi organici, care favorizează eliminarea acidului uric; săruri minerale, în special potasiu; vitamine (B1, B2, B3, B6, C, E şi D); antociani (în coajă), substanţe antioxidante care conferă fructului culoarea specifică; tanini şi substanţe amare în frunze şi scoarţa pomului. Prunele uscate au un conţinut caloric mai ridicat decât cele proaspete şi o concentraţie mai mare de vitamine şi săruri minerale.

Mod de preparare:

„Se grijesc fructele (se spală, se scot sâmburii), se pun la fiert într-o tingire cu fundul gros, dar nu direct pe plită, ci pe țiglă încinsă, abia să bulbucească. Sâmburii de caisă și corcodușe(dacă aveți și doriți să-i adăugați) se sparg, se pisează ca orezul, cam o mână plină de mieji la un kilogram de fructe.

Fructele se amestecă într-o doară până când dau în primul clocot, dar, după aceea, trebuie învârtite cât de des, că se prind. După primele clocote, rămâne la buna dumneavoastră plăcere dacă pasați printr-o sită sau nu pasta de fructe, pentru a scăpa de coji. Trebuie să se lege bine, așa că fiertul și amestecatul durează ore și ore, până când e magiun, adică o pastă în care melesteul (făcălețul, mestecăul) abia se mai învârte”, se arată în lucrarea semnată de radu Anton Roman.

La sfârșit se pun sâmburii, se mai amestecã de câteva ori și se pune magiunul în borcane bine preîncălzite, altfel se sparg.

Gazetarul, îndrăgostit de bucătărie

În cei 57 de ani de viaţă, Radu Anton Roman, gazetar, scriitor, realizator TV, vânător şi pescar sportiv, a publicat poezii, însemnări de călătorie, romane şi eseuri, fiind implicat în mai multe proiecte de televiziune şi publicaţii, dedicându-se din anul 1997 şi domeniului gastronomic. În 1998, Radu Anton Roman a publicat una dintre cele mai importante lucrări recente ale gastronomiei româneşti “Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti”

#rețetă #magiun #bunici #prune #zahar

Teodora Voinescu, profesoară la Colegiul Național de Informatică „Grigore Moisil” din Brașov, România, a participat la Campionatul mondial de citit rapid, la sfârșitul săptămânii trecute, relatează cotidianul.ro.

Teodora s-a întrecut cu sute de persoane, la World Speed Reading Championship, ediția a 33-a, din Istanbul, în special cu concurenți din Asia, dar și din Europa, pasionați de sporturi ale minții, șah, cu IQ ridicat, iar ea a devenit campioana, după ce a citit peste 130 de pagini în doar 30 de minute.

„Concursul în sine presupune citirea într-un anumit timp a unei cărți nepublicate, necunoscute până în acel moment. Ți se adresează 20 de întrebări de conținut, la care trebuie să răspunzi detaliat, adică să se vadă că ai și înțeles ceea ce ai citit. Am ridicat mâna, am spus că am terminat de citit, mi s-a dat foaia, am răspuns și după aceea am și plecat, deci s-a terminat totul în jur de 40 de minute. Nu ni s-au dat rezultatele pe loc la speed reding și am fost anunțați ieri, la ceremonia de premiere. Nu mi-a venit să cred, v-am spus, erau minți luminate, oameni foarte, foarte inteligenți din toată lumea. Și pentru mine a fost o mare surpriză”, a declarat Teodora Voinescu.

Femeia a mărturisit că pentru ea este o obișnuință această activitate și că a ajuns să citească și două cărți pe zi. Tot ea a mai povestit că a început cu lectura de la vârsta de 3 ani, iar atunci citea fluent deja.

Teodora Voinescu a mai spus că performanța obținută în Turcia i-a deschis și alte uși.

„Oamenii de acolo au spus că vor să colaborăm, să devin professional coach, să lucrez cu universități și companii din străinătate, să elaborez manuale împreună cu ei. Am fost invitată pentru ediția următoare în Vietnam, anul viitor. Pentru mine e nemaipomenit. M-au întrebat ce tehnici am sau dacă m-am antrenat. Nu, e o chestie personală, fiindcă cred că, așa cum i-am spus și unuia dintre organizator ieri, este ceva ce-mi vine natural. Deci nu am o tehnică sau ceva nume. Adică nu m-am dus cu un plan, că trebuie să fac într-un anumit fel. Pur și simplu am citit cum fac acasă”, a mai spus profesoara.