Președintele Vladimir Putin a semnat un decret privind suspendarea procesului de eliberare a vizelor pentru cetățenii țării „neprietene”, fiind vorba despre statele UE, Norvegia, Danemarca, Islanda, Elveția și Liechtenstein, anunță TASS.

Președintele rus a semnat decretul ce vizează „măsurile de răspuns la acțiunile de suspendare a regimului de vize din partea statelor neprietene”.

Decretul a fost semnat „pe baza necesității de a lua măsuri urgente ca răspuns la acțiunile neprietenoase ale statelor Uniunii Europene”. Potrivit textului decretului, Federația Rusă a suspendat o serie de clauze ale acordurilor privind facilitarea regimului de vize pentru statele UE, Norvegia, Danemarca, Islanda, Elveția și Liechtenstein.

De asemenea, Putin a cerut Ministerului de Externe să impună restricții personale la intrarea în Federația Rusă pentru străinii și apatrizii care comit acțiuni îndreptate împotriva Federației Ruse.

„Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse, în cooperare cu autoritățile executive federale autorizate să ia decizii privind interdicția de a intra în Federația Rusă, de a rămâne pe teritoriul Federației Ruse a cetățenilor străini și apatrizii care comit acte împotriva țării”, se menționează în textul decretului.

#Putin #razboi #vize

Statele Unite au anunțat miercuri, 26 august, că au dejucat o operaţiune de hacking chineză care se face vinovată de pătrunderea în sistemele Departamentului de Justiţie al SUA, NASA, Rezervei Federale, Senatului SUA şi ale altor agenţii guvernamentale sensibile, scrie Digi24.

Într-un comunicat, Departamentul de Justiţie a afirmat că a confiscat domeniile utilizate de două platforme de hacking, denumite „QScan” şi „QTRouter”, despre care a spus că au fost folosite în cadrul campaniei, relatează Reuters, citată de News.ro.

O declaraţie sub jurământ a identificat Departamentul Energiei al SUA, Departamentul Sănătăţii şi Serviciilor Sociale, Institutele Naţionale de Sănătate, precum şi patru companii neidentificate din Statele Unite şi Coreea de Sud printre victimele hackerilor.

Departamentul de Justiţie a declarat că platformele erau administrate de o firmă cu sediul în China, Nanjing Xinjiuwei Network Technology Company, printre clienţii căreia se numără, potrivit acestuia, agenţia civilă de informaţii a Chinei, Ministerul Securităţii de Stat şi armata sa, Armata Populară de Eliberare.

Reuters nu a putut identifica imediat datele de contact ale companiei Nanjing Xinjiuwei. Declaraţia sub jurământ mai precizează că infrastructura informatică a grupului a fost utilizată pentru a compromite infrastructura critică şi alte reţele sensibile din SUA şi din întreaga lume încă din cel puţin 2018.

Ambasada Chinei la Washington nu a răspuns imediat la un mesaj prin care i se solicita un comentariu. Beijingul neagă în mod obişnuit orice responsabilitate pentru activităţile de hacking.

Experţii care urmăresc activitatea cibernetică chineză afirmă că antreprenorii privaţi efectuează în mod obişnuit intruziuni de mare amploare în numele diverselor agenţii guvernamentale chineze.

„În ultimul deceniu, numărul companiilor care oferă servicii ofensive de nişă a crescut exponenţial”, a declarat Dakota Cary, analist specializat în China la compania de securitate cibernetică SentinelOne.