După ce Vladimir Putin a emis mandat de arest internațional pe numele lui Vladimir Putin, opiniile s=au împărțit, iar reacțiile nu mai încetează. Cert este că Putin devine primul dintre președinții marilor puteri, în vizorul instanței.

În iunie 2001, Guvernul Serbiei l-a trimis la Haga pe Slobodan Milosevic, fostul președinte al Iugoslaviei. Acesta era acuzat de crime împotriva umanității și crime de război. El s-a aflat în izolatorul instanței până în 2006, când a murit din cauza atacului de cord.

În 2005, liderul rebel ugandez Joseph Kony și alți lideri ai „Armatei de Rezistență a Domnului” au ajuns în vizorul Curții pentru crime de război. Se întâmpla din cauza unor agresiuni de două decenii în nordul Ugandei. În aprilie 2017, Kony era încă în libertate, dar rămase doar cu 100 de soldați, iar SUA și Uganda au decis să închidă dosarul, considerând că acesta nu mai reprezintă risc.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Și fostul lider sudanez Omar al-Bashir este căutat pentru genocid. Pe 4 martie 2009 s-a anunțat mandat de arestare, oficialul fiind acuzat de crime împotriva umanității și crime de război. Conform Libertatea, atunci Curtea de la Haga a emis pentru prima dată în istorie un mandat de arestare pe numele unui șef de stat în exercițiu.

În iunie 2011, Curtea l-a pus sub acuzare pe Saif al-Islam Gaddafi, fiul și moștenitorul fostului lider libian Muammar Gaddafi, pentru crime împotriva umanității. Libia a insistat ca acesta să fie judecat acasă, susținând că va avea parte de un proces echitabil. În octombrie 2011 el a decedat în circumstanțe neelucidate.

Un alt șef de stat care a apărut în fața Curții Penale Internaționale este fostul președinte Côte d’Ivoire, Laurent Gbagbo. În 2019 s-a pronunțat achitarea, după un proces de trei ani. El era acuzat de crime împotriva umanității, inclusiv violuri, persecuții și acțiuni inumane.

În total, 42 de oficiali și lideri africani au fost inculpați de Curtea Internațională de la Haga. În ceea ce privește pe Putin. Ucraina și Georgia au mai inițiat procese contra Kremlinului în instanța internațională.

#Ancheta #Haga #presedinti #Putin #tribunal

Jumătate dintre alegătorii britanici susțin revenirea Regatului Unit în Uniunea Europeană, potrivit unui sondaj publicat sâmbătă de The Guardian, realizat în contextul preferinței exprimate de prim-ministrul Andy Burnham pentru reintegrarea în UE, informează EFE, citat de Agerpres.ro

Cu toate acestea, ziarul britanic notează că miniștrii laburiști s-au declarat îngrijorați cu privire la reaprinderea diviziunilor cauzate de Brexit (retragerea Marii Britanii din UE) și, prin urmare, îndeamnă la prudență. În urmă cu câteva zile, prim-ministrul britanic a declarat că va lua în considerare toate opțiunile în ceea ce privește relația cu UE și nu a exclus ‘să meargă până la capăt’ și să ia în considerare reintegrarea în blocul comunitar.

La conferința anuală a Partidului Laburist, care a avut loc în septembrie la Liverpool, în nord-vestul Angliei, Burnham a declarat că Brexitul – susținut printr-un referendum în 2016 și implementat în 2020 – a făcut mai mult rău decât bine. Sondajul publicat de The Guardian, realizat de Messina Group, a concluzionat că renegocierea relației țării cu UE ar putea crește cota de voturi a Partidului Laburist, cu condiția ca premierul să ofere un nou referendum și să facă campanie în favoarea reintegrării în bloc.

Conform sondajului realizat pe un eșantion de 5.627 de persoane între 12 și 24 septembrie, 50% dintre respondenți s-au declarat în favoarea reintegrării în UE, în timp ce 45% au declarat că preferă ca Regatul Unit să rămână în afara blocului.

Aceste rezultate vor consolida poziția celor din cadrul guvernului care doresc să promită la următoarele alegeri generale – programate pentru 2029 – că laburiștii vor negocia reintegrarea, susține ziarul.

Cu toate acestea, există îngrijorări în rândul unor parlamentari laburiști – în special al celor ale căror circumscripții au votat pentru Brexit – că până și explorarea acestei opțiuni ar putea comporta riscuri politice și ar putea da un impuls nedorit partidului populist de dreapta Reform UK, relatează ziarul britanic.

Programul electoral cu care Partidul Laburist a ajuns la putere în iulie 2024 exclude aderarea la piața unică și la uniunea vamală, așa că, în principiu, orice modificare fundamentală ar trebui supusă la vot la următoarele alegeri.

Opțiunea de revenire în UE se bucură de sprijinul unei mari părți din Partidul Laburist, Partidul Liberal Democrat și Partidul Național Scoțian (SNP), printre alții, în timp ce Partidul Conservator și Reform UK se opun acesteia.