Purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse a încercat să explice diferența dintre limba română și limba moldovenească. În opinia sa, ultima este identificator al Republicii Moldova de după 1940.

Zaharova crede că anume româna trebuie redenumită în moldovenească, nu invers. Totodată, ea se referă la „lingvistica istorică”, afirmând că „limbile sunt asemănătoare”, iar „dialectele diferite”.

„Este limba veche a moldovenilor, menționată în lucrările secolului al XVII-lea. Există și referințe mai vechi despre limba moldovenească, până în secolul al XVI-lea. Dar nu era română atunci, era româna veche, ceea ce este mai corect să numim, după majoritatea cercetătorilor, valahă. Limba română a apărut abia la sfârșitul secolului al XVIII-lea, după crearea unui set de reguli și gramatică de către teologul român Samuil Micu Klein”, spune funcționara de la Moscova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mai mult, Zaharova declară că Basarabia a fost ocupată de România până în 1940. Ea consideră că actualmente moldovenească există oficial doar în stânga Nistrului.

#diferență #ligvistică #moldovenească #romana #Zaharova

Inspectoratul General al Poliției susține că, în prezent, un singur angajat al Poliției este monitorizat în baza unei ordonanțe de protecție, după ce în spațiul public au fost lansate critici privind implicarea unor polițiști în cazuri de violență sau conflicte familiale.

„S-au adus anumite critici că mulți dintre polițiști sunt la evidență ca agresori, comit abateri și încălcări în sfera relațiilor familiale. Vă informez că, la moment, avem la monitorizare, doar în baza unei ordonanțe de protecție, un singur angajat al Poliției”, a declarat Alexandru Lupan, șef adjunct al Inspectoratului General al Poliției.

Informațiile au fost prezentate în cadrul unor audieri organizate în contextul cazului de la Măgdăcești din 31 august, când un bărbat vizat de o ordonanță de protecție s-a deplasat la domiciliul comun și și-a împușcat soția, după care s-a sinucis. În urma tragediei, trei copii, dintre care doi minori, au rămas fără ocrotire părintească. Cazul a fost urmat de demisia directorului Inspectoratului Național de Probațiune.

Ce arată datele statistice

Datele prezentate de IGP arată că, în primele opt luni ale anului, poliția a înregistrat 13.747 de sesizări privind presupuse cazuri de violență în familie și conflicte familiale.

În evidența Poliției se află în prezent 7.249 de agresori familiali. În aceeași perioadă, au fost pornite 597 de cauze penale și întocmite 1.293 de procese-verbale contravenționale.

Polițiștii au emis, totodată, 4.766 de ordine de restricție de urgență, iar în 787 de cazuri au fost întocmite procese-verbale pentru încălcarea acestora.

La nivelul instanțelor, în primele opt luni au fost emise 817 ordonanțe de protecție, dintre care 692 sunt monitorizate electronic. Încălcarea prevederilor ordonanțelor de protecție a dus la pornirea a 400 de cauze penale.