Președintele Franței, Emmanuel Macron, a avut marți, 1 iulie, o convorbire telefonică de peste două ore cu omologul său rus, Vladimir Putin – prima discuție directă între cei doi lideri din septembrie 2022, transmite adevărul.ro.

Discuțiile au vizat două subiecte majore de securitate internațională: războiul din Ucraina și programul nuclear al Iranului, potrivit unui comunicat oficial al Palatului Élysée, citat de AFP și News.ro.

Președintele francez a reafirmat sprijinul „de neclintit”al Franței față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. El a cerut „instaurarea cât mai rapid posibil a unei încetări a focului” și lansarea unor negocieri de pace care să conducă la „o soluție solidă și durabilă” pentru conflict.

În replică, liderul de la Kremlin a susținut, potrivit agenției ruse TASS, că războiul din Ucraina este „o consecință directă a politicii statelor occidentale”, care „au ignorat ani de zile interesele de securitate ale Rusiei, au creat o bază antirusă în Ucraina și au tolerat încălcări ale drepturilor rezidenților rusofoni”.

Putin a adăugat că orice eventual acord de pace trebuie să fie „pe termen lung”.

Un alt subiect al discuției: dosarul nuclear iranian

Pe tema programului nuclear al Iranului, cei doi lideri au convenit să-și „coordoneze demersurile” și „să revină curând cu o nouă discuție”. Macron a subliniat necesitatea ca Teheranul să respecte angajamentele asumate și a cerut reluarea activității inspectorilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) în Iran.

La rândul său, Vladimir Putin a declarat că este important ca Iranului să-i fie respectat dreptul la utilizarea pașnică a energiei nucleare, dar și ca Teheranul să coopereze pe deplin cu AIEA.

Macron a pledat pentru o soluție diplomatică „durabilă și exigentă” în privința programului nuclear, a rachetelor Iranului și a rolului regimului de la Teheran în regiune.

Primă conversație după ruperea legăturilor diplomatice

Această convorbire marchează o reluare a contactului direct între un lider occidental și președintele rus, într-un context în care majoritatea liderilor europeni și nord-americani și-au întrerupt comunicarea cu Kremlinul după declanșarea invaziei în Ucraina, la 24 februarie 2022.

În noiembrie 2024, Vladimir Putin își exprima regretul că „liderii occidentali nu-l mai sună”, declarând în cadrul Forumului de la Valdai că Rusia „nu are nimic împotriva reluării contactelor”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#discutie #Emmanuel Macron #Vladimir Putin

Comisia Europeană a anunțat joi că a decis să amâne cu cel puțin un an implementarea oricărei legislații naționale care vizează interzicerea accesului minorilor la rețelele de socializare, o măsură menită să prevină duplicarea cu normele europene aflate în prezent în discuție, transmite AFP, transmite Agerpres.

Această decizie a fost luată după ce Austria a notificat Bruxelles-ul cu privire la intenția sa de a interzice accesul minorilor la rețelele de socializare. Alte state membre iau în considerare și ele legislația pe această temă, iar Comisia dorește să evite o proliferare a acestor legi înainte de adoptarea unor norme comune.

„Toți copiii din UE merită același nivel de siguranță online”, a declarat joi un purtător de cuvânt al Comisiei, subliniind că obiectivul a fost „o abordare armonizată” în întreaga Europă.

Proiectul de lege privind protecția copiilor online, „Legea copiilor”, propus la mijlocul lunii septembrie de Comisie, trebuie încă aprobat, în aceiași termeni, de Parlamentul European și de cele 27 de state membre.

Între timp, Comisia Europeană dorește să evite o „fragmentare” a pieței unice a UE. „Dacă procedați astfel, ajungeți să aveți grupe de vârstă diferite, legi diferite în diferite state membre”, iar reglementările devin ‘imposibil de aplicat”, a explicat purtătorul de cuvânt Thomas Regnier.

Dependența de ecrane, hărțuirea, lipsa somnului, tulburările de alimentație, ca să nu mai vorbim de hărțuirea sexuală: minorii sunt expuși la numeroase riscuri online. Drept urmare, presiunea politică crește din toate părțile pentru o mai bună protejare a copiilor și adolescenților din UE, iar inițiativele se înmulțesc la nivel național.

În Franța, legea care interzice rețelele de socializare pentru cei sub 15 ani, aprobată în această vară de Parlament, a fost anulată de cea mai înaltă instanță, Consiliul Constituțional, în numele libertății de exprimare.

Președintele Emmanuel Macron a promis o nouă lege „robustă din punct de vedere juridic” până în primăvara anului 2027. Nu este sigur că această nouă lege va fi afectată de înghețarea de un an, deoarece Parisul a notificat Bruxelles-ul înainte de mijlocul lunii septembrie și de prezentarea „Legii copiilor”, mai notează AFP.