Putin își intesifică prezența militară în Belarus ca urmare a „aprofundării colaborării în cadrul Uniunii Statală Rusia-Belarus”. Agențiile de presă de la Moscova au anunțat marți, 24 ianuarie curent, creșterea numărului de soldați care vor fi dislocați pe teriotoriul controlat de Minsk, pentru a răspunde „provocărilor din vest”.

Pentru a organiza exercițiile de „sincronizare”, Lukașenko a anunțat scoaterea de la păstrare, din depozitele Ministerului Apărării, a tehnicii militare.

„În cadrul desfășurării acțiunilor comune de coordonare a grupării de trupe regionale ale Rusiei și Belarusului, unitățile cele de-a 11 brigăzi mecanizate au început scoaterea tehnicii militare de la depozitarea îndelungată”, transmite Mininsterul Apărării din Belarus.

Acțiunile ministerului de la Minsk vin ca urmare a deciziei luate de Putin și Lukașenko privind aprofundarea cooperării în cadrul „statului unional” Rusia-Belarus.

Dictatorul de la Minsk a declarat că aceste acțiuni sunt necesare, din cauza înrăutățirii situației de la granițele vestice. Numărul total al militarilor ruși care vor fi dislocați în Belarus va fi de circa 9000.

De asemenea, Putin a ordonat dislocarea a 170 de tancuri, 200 de blindate și circa 100 de unități de artilerie cu un calibru mai mare de 100 de milimetri.

Acțiunile pentru „contopirea” celor două armate au început în luna octombrie când au fost fost organizate exerciții pentru sincronizarea perfectă pe teritoriul Belarusului.

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, forţele armate belaruse au efectuat mai multe exerciţii pe cont propriu, precum şi alături de ruşi. Moscova şi Minskul au implicat tot mai mult armament şi echipament militar în aceste manevre.

Canale neoficiale de monitorizare a activităţilor militare au informat pe Telegram că de la începutul anului sosesc în Belarus avioane de luptă şi de transport şi elicoptere; numai duminică au fost observate opt avioane de vânătoare şi patru de transport. Kievul a avertizat continuu despre posibilitatea unor atacuri dinspre Belarus, iar preşedintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că ţara sa trebuie să fie pregătită la frontiera de nord.

#Alexandr Lukașenko #Belarus #Vladimir Putin

Ihor Malcevski, în vârstă de 69 de ani, se afla în sediul Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, luni, 28 septembrie, când clădirea istorică a fost lovită de o dronă a forțelor ruse, transmite hotnews.ro.

În atacul de luni de la Academia de Științe din Kiev a murit o persoană și au fost rănite alte trei, potrivit autorităților locale. În proximitatea clădirii construite în secolul al XIX-lea se află ambasada Germaniei, Opera Națională, Catedrala Sfântul Vladimir și o serie de clădiri guvernamentale, a scris The Guardian.

Malcevski, director adjunct al unui departament în cadrul instituției, privea de la fereastra biroului său situat la etajul 3, în timp ce fumul negru și dens ieșea din clădire.

„Gândurile mele se îndreptau spre un singur lucru: cum să mă salvez din această situație”, a povestit el, luni, pentru Reuters.

Frica de înălțime nu l-a împiedicat să iasă pe fereastră și să se cațere pe o cornișă de pe fațada imobilului, pentru a scăpa de fumul și flăcările din interior.

„În primele secunde nu înțelegi – apoi mintea se pune în funcțiune și începe să analizeze ce s-a întâmplat”, a mai spus bărbatul în interviul acordat din locuința pe care o are în afara Kievului.

În cele din urmă, Malcevski a coborât pe o scară pe care o sprijiniseră salvatorii de clădire.

Comparat în glumă de nepoți cu „Spider-Man” după ce a ieșit pe fereastră

La fața locului s-au deplasat și membrii familiei sale, pe care Malcevski i-a sunat la scurt timp după ce a fost salvat.

Omul de știință este căsătorit și are doi copii adulți și șapte nepoți.

Malcevski, pe care nepoții l-au comparat în glumă cu „Spider-Man” după ce au văzut imaginile pe YouTube, a spus că Ucraina ar trebui să continue lupta pentru a slăbi Rusia, în ciuda încercărilor de relansare a negocierilor de pace susținute de SUA.

Un oficial american a declarat marți că emisarul președintelui rus Vladimir Putin, Kirill Dmitriev, a purtat discuții „constructive” cu omologii săi americani.