Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    -0.0715%
  • USD
    18.3070
    -0.3682%
  • RUB
    0.2236
    0.1789%
  • RON
    3.7650
    -0.0558%
  • UAH
    0.4063
    -0.0984%

Toate știrile

20 noiembrie 2026

Putin vrea încetarea focului în Ucraina pe actualele linii de front. Nu are planuri pentru teritoriul NATO

24 Mai 2024, 19:53
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Elena Putregai
24 Mai 2024, 19:53 // Actualitate //  Elena Putregai

Preşedintele rus, Vladimir Putin, este dispus să oprească războiul din Ucraina printr-un armistiţiu negociat care să recunoască actualele linii de pe câmpul de luptă, au transmis patru surse ruseşti pentru Reuters, care au precizat, pe de altă parte, că liderul de la Kremlin este pregătit să lupte în continuare, dacă Kievul şi Occidentul nu răspund ofertei, traduce News.ro.

Pe baza cunoştinţelor lor despre discuţiile din rândul elitei Kremlinului, două dintre surse au declarat că Putin este de părere că succesele obţinute până acum în război sunt suficiente pentru a le vinde ca pe o victorie poporului rus.

Trei surse au declarat că, pe de altă parte, Putin înţelege că orice noi progrese semnificative pe front ar necesita o altă mobilizare la nivel naţional, pe care nu şi-o doreşte, iar o sursă, care îl cunoaşte pe liderul rus, a reamintit că popularitatea sa a scăzut după prima mobilizare, din septembrie 2022. Convocarea naţională la armată a speriat o parte a populaţiei din Rusia, determinând sute de mii de bărbaţi aflaţi la vârsta încorporării să părăsească ţara. Sondajele au arătat că popularitatea lui Putin a scăzut cu câteva puncte.

Trei dintre surse, familiarizate cu discuţiile din anturajul lui Putin, au declarat că veteranul lider rus şi-a exprimat frustrarea, într-un grup restrâns de consilieri, cu privire la ceea ce el consideră a fi încercările susţinute de Occident de a bloca negocierile şi faţă de decizia preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a exclude orice discuţii cu Kremlinul.

„Putin poate lupta atât timp cât este nevoie, dar Putin este, de asemenea, pregătit pentru o încetare a focului – pentru a îngheţa războiul”, a declarat un alt membru din grupul celor patru, o sursă rusă de rang înalt care a lucrat cu Putin şi care are cunoştinţă despre conversaţiile la nivel înalt de la Kremlin, precizează Reuters. Acest oficial, la fel ca şi ceilalţi citaţi în articol, au cerut păstrarea anonimatului, având în vedere caracterul sensibil al subiectului.

Pentru articolul său, Reuters a vorbit cu un total de cinci persoane care lucrează sau au lucrat cu Putin la nivel înalt, din lumea politică şi a afacerilor. Cea de-a cincea sursă, menţionează Reuters, nu a comentat îngheţarea războiului pe liniile actuale ale frontului.

Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a declarat, ca răspuns la o solicitare de comentarii, că liderul Kremlinului a spus în repetate rânduri că Rusia este deschisă la dialog pentru a-şi atinge obiectivele, afirmând că ţara nu doreşte un „război etern”. Peskov a mai spus că Rusia nu are nevoie de mobilizare şi că, în schimb, recrutează contractori voluntari pentru forţele armate.

La rândul lor, ministerele ucrainene de Externe şi al Apărării nu au răspuns la solicitările Reuters de comentarii.

Numirea, săptămâna trecută, a economistului Andrei Belousov în funcţia de ministru al apărării a fost considerată de unii analişti militari şi politici occidentali ca plasând economia rusă pe picior de război permanent pentru a câştiga un conflict prelungit. Aceasta a urmat presiunii susţinute de pe câmpul de luptă şi unor înaintări teritoriale ale Rusiei în ultimele săptămâni. Cu toate acestea, sursele au declarat că Putin, reales în martie pentru un nou mandat de şase ani, ar prefera să folosească impulsul actual al Rusiei pentru a lăsa războiul în urmă. Sursele nu au făcut comentarii directe cu privire la noul ministru al apărării, notează Reuters.

ngheţarea conflictului după liniile actuale ale frontului ar lăsa Rusia în posesia unor bucăţi substanţiale din patru regiuni ucrainene pe care le-a încorporat oficial în Rusia în septembrie 2022, dar fără a deţine controlul deplin asupra vreuneia dintre ele.

Un astfel de aranjament ar fi departe de obiectivele pe care Moscova şi le-a stabilit la momentul respectiv, când a declarat că cele patru regiuni ucrainene – Doneţk, Luhansk, Zaporojie şi Herson – îi aparţin acum în întregime. Peskov a declarat că nu se poate pune problema de a da înapoi cele patru regiuni, care acum fac parte permanent din Rusia, conform propriei Constituţii.

Zelenski a declarat în repetate rânduri că pacea în termenii lui Putin nu este o soluţie. El a promis să recupereze teritoriile pierdute, inclusiv Crimeea, pe care Rusia a anexat-o în 2014. În 2022, el a semnat un decret care stipulează în mod oficial că orice discuţii cu Putin sunt „imposibile”.

Una dintre sursele Reuters spune că niciun acord nu va fi posibil cât timp Zelenski este la putere, cu excepţia cazului în care Rusia îl ocoleşte şi ajunge la o înţelegere direct cu Washingtonul. Cu toate acestea, secretarul de stat american Antony Blinken, vorbind la Kiev săptămâna trecută, a declarat reporterilor că nu crede că Putin este interesat de negocieri serioase.

Toate cele cinci surse Reuters au declarat că Putin le-a spus consilierilor că nu are planuri care să vizeze teritoriul NATO.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

20 Nov. 2026, 14:52
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
20 Nov. 2026, 14:52 // Slider //  Daniela Baranovschi

Republica Moldova a reușit să facă față unor ingerințe externe și tentativelor de influențare a alegerilor, iar experiența sa poate fi un exemplu și pentru alte state europene. Despre acest lucru a vorbit premierul Vasile Tofan la Congresul Asociației Jurnaliștilor Europeni, organizat la Chișinău, unde participă peste 30 de jurnaliști din mai multe țări.

În intervenția sa, șeful Guvernului s-a referit la amenințările hibride și la încercările de influențare a proceselor electorale. Acesta a subliniat că, deși este o țară mică, Republica Moldova a trebuit să facă față unor presiuni externe considerabile.

Premierul a vorbit și despre dificultățile cu care se confruntă economia, printre care scăderea populației, lipsa angajaților și războiul din țara vecină. În acest context, el i-a îndemnat pe jurnaliștii străini să descopere și să relateze despre schimbările prin care trece Republica Moldova.

„Cred cu tărie că trebuie să ne spunem povestea ca țară”, a declarat Vasile Tofan.

Totodată, premierul a menționat că turismul se numără printre domeniile care au înregistrat una dintre cele mai rapide creșteri în ultimul an. El a subliniat că evenimentele internaționale organizate în Republica Moldova contribuie la promovarea țării peste hotare.

Congresul Asociației Jurnaliștilor Europeni se desfășoară la Chișinău în perioada 19–21 noiembrie și reunește peste 30 de jurnaliști din mai multe state europene. Programul include discuții despre integrarea europeană, libertatea presei și dezvoltarea economiei, dar și vizite la companii din Republica Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!