Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a declarat vineri că, pentru prima dată de când a început războiul cu Rusia, toate brigăzile armatei ucrainene au suficientă muniţie pentru artilerie, scrie Digi24.ro.

„Pentru prima dată în timpul războiului, nicio brigadă nu se mai plânge că nu are suficiente muniţii pentru artilerie”, a declarat președintele Zelenski, precizând că deja de două luni unităţile armatei ucrainene nu mai reclamă acest neajuns.

Astfel, după contraofensiva eşuată din vara 2023, armata ucraineană s-a confruntat cu o criză de efective şi muniţii care a permis Rusiei să preia iniţiativa pe front. Dar deblocarea ajutorului militar american şi lansarea unei iniţiative gestionate de Republica Cehă pentru achiziţionarea din state terţe a circa 500.000 de obuze de calibrul 155 mm şi a aproximativ 300.000 de obuze de calibrul 122 mm au oferit noi resurse armatei ucrainene, ce este dependentă de ajutorul militar extern.

Vineri, 17 mai, liderul de la Kiev a mai adăugat că aplicarea acestei iniţiative înregistrează progrese, dar încă mai este nevoie de eforturi din partea aliaţilor Kievului să colecteze fondurile necesare achiziţiei obuzelor.

În ce priveşte criza de efective cu care se confruntă armata ucraineană după mai mult de doi ani de război cu Rusia, Zelenski a promulgat o lege care prevede că deţinuţii ce se alătură armatei pot fi eliberaţi condiţionat, cu excepţia celor condamnaţi pentru crime împotriva umanităţii, violenţe sexuale, asasinate şi delicte împotriva securităţii naţionale.

Totodată, el a promulgat o lege separată care creşte amenzile pentru cetăţenii ucraineni ce se sustrag mobilizării. Anterior, a fost adoptată şi promulgată o lege care scade vârsta de mobilizare de la 27 la 25 de ani.

În timp ce pierderile umane suferite în războiul cu Rusia sunt în continuare păstrate secrete de Ucraina, insuficienţa efectivelor de luptă este considerată de unii analişti drept cea mai serioasă problemă a armatei ucrainene, care trebuie să facă faţă în prezent pe mai multe sectoare ale frontului acţiunilor ofensive ale trupelor ruse ce sunt mai numeroase şi mai bine echipate.

Trupele ruse au înaintat mai mulţi kilometri şi au ocupat o serie de sate în ultima săptămână în regiunea Harkov din nord-estul Ucrainei, unde au pornit vinerea trecută o nouă ofensivă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În plus faţă de distrugerile provocate localităţilor de graniţă şi subminării moralului trupelor ucrainene, ofensiva rusă din Harkov este o durere de cap pentru planificatorii de război ucraineni, care acum trebuie să gestioneze resursele limitate de efective şi echipamente pentru a rezista pe un front ce înaintea noii ofensive din nord-est deja se întindea pe circa o mie de kilometri.

#artilerie #munitie #razboi #Ucraina #Volodimir Zelenski

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.